Autori

Surplusul de lichiditate din piața bancară a dispărut aproape în totalitate în luna mai, în contextul intervențiilor BNR pentru susținerea leului. Dobânzile au urcat semnificativ luna trecută și au rămas la un nivel ridicat și la începutul lunii iunie. Banca centrală a trecut la injecții de lichiditate pentru a reduce dobânzile.

Economiștii băncilor comerciale au început să reducă din nou estimările privind creșterea economică a României în acest an, după ce datele din primul trimestru au relevat o structură «fragilă» a dinamicii PIB. Mai mult, perspectivele de creștere sunt încețoșate de măsurile fiscale ce urmează să fie luate în perioada următoare pentru reducerea deficitului bugetar.

Majorarea fiscalității va activa instinctul de protecție al populației, care va migra către forme nefiscalizate pentru consum și înregistrarea veniturilor, crede Florian Libocor, economist șef al BRD. România are de departe cel mai mare gap al taxei pe valoarea adăugată din UE și o creștere a acestei taxe pe consum ar face ca o parte semnificativă din bani să nu fie colectată la buget. Libocor oferă și un scenariu privind impactul creșterii TVA asupra veniturilor și inflației și adaugă că orice măsuri vor fi luate pentru reducerea deficitului bugetar vor fi acceptate mai ușor de populație dacă vor avea caracter temporar.

Ajustarea deficitului foarte ridicat trebuie să se facă cu măsuri atât pe partea de cheltuieli, cât și pe cea de venituri, spune Ionuț Dumitru, economist șef al Raiffeisen Bank și fost președinte al Consiliului fiscal. România se detașează în clasamentul european al cheltuielilor publice în câteva zone, cum ar fi ordinea publică sau achizițiile în sănătate. Pe de altă parte, percepția că românii ar plăti taxe mari, cel puțin în comparație cu restul Europei, nu se susține cu cifre, ci se întemeiază pe percepția oamenilor, nemulțumiți de serviciile primite.

Guvernanții români nu au respectat regulile de prudență fiscal în ultimii 35 de ani și au normalizat discursul traiului peste posibilități, spune Valentin Lazea, economistul șef al BNR. Deficitele mari au devenit o țintă, nu un caz atipic, teoria “wage led growth” a dus la inflație și deficit extern, iar pensiile au fost majorate discreționar, totul finanțat cu împrumuturi.