Autori

Anul nou vine cu o veste bună și cu una proastă pentru siguranța alimentării cu gaze a României. Veste bună este că s-a efectuat, pentru prima dată în ultimii ani, rezervare de capacitate de import pe punctul de interconectare Isaccea-Orlovka cu Ucraina, însă vestea proastă este că nu s-a mai rezervat o cantitate semnificativă prin cel mai important punct de interconectare, cel de la Negru Vodă cu Bulgaria. Astfel, în total, pentru luna ianuarie, a fost rezervată în cele 4 puncte de interconectare funcționale o capacitate totală de aproximativ 138,5 GWh/zi, cu o cincime sub nivelul rezervărilor efectuate pentru luna decembrie.

Prețurile gazelor și energiei electrice au atins niveluri inimaginabile în urmă nu cu ani, ci cu câteva luni, atât în România, cât și în restul Uniunii Europene, ca urmare a unor factori geopolitici, de politici macroeconomice și ecologiste, punând în pericol chiar supraviețuirea unor ramuri industriale importante pe Bătrânul Continent. Astfel, marți în România, prețul mediu al electricității livrate miercuri a sărit de 2.000 de lei/MWh, iar prețul gazelor cu livrare în luna februarie, de 833 lei/MWh.

Prețul mediu zilnic al energiei electrice cu livrare în ziua următoare (PZU) a spulberat orice record atât la nivel național, cât și european, apropiindu-se de nivelul de 2000 de lei/MWh (395 euro/MWh) în România și de cel de 450 de euro în Franța, ca urmare a tensiunilor de pe piața europeană și a închiderii a două reactoare nucleare în hexagon.

Chimcomplex Borzești, controlată de omul de afaceri Ștefan Vuza, pregătește o serie de proiecte, precum producția de hidrogen, hidrogenul ca materie primă pentru industria chimică și hidrogen pentru energie termică, și vorbește și despre includerea în strategia companiei a oportunității dezvoltării unor parteneriate și "a achiziției Rompetrol (KMG International)", cu o ofertă gândită să fie depusă la începutul anului viitor.

Guvernul vrea să extindă aplicabilitatea cotei reduse de TVA de 5% aferentă energiei termice, de aceasta urmând a beneficia nu numai populația, cum decisese în iulie Parlamentul, ci și spitalele publice și private, unitățile de învățământ publice și private, ONG-urile, unitățile de cult și furnizori publici și privați de servicii sociale.