Ministerul Finanțelor a împrumutat 800 de milioane de lei din piața internă, pe o cerere ridicată din partea băncilor. Randamentele s-au împotmolit însă la 7,3%, un nivel încă ridicat, semn că acesta este noul nivel al pieței, după măsurile luate pentru reducerea deficitului bugetar.
Productivitatea reală a economiei românești a crescut accelerat față de 2015, cu cel mai ridicat ritm din Uniunea Europeană. Costurile cu forța de muncă au crescut și ele puternic în ultimii 10 ani, peste productivitate, dar rămân printre cele mai mici din UE. Acumularea de capital rămâne redusă față de țările Vestice. Totodată, România și economiile din regiune se confruntă cu provocări dinspre trecerea industriei auto către motoarele electrice și costurile mari cu energia ce se prefigurează în anii următori, arată o analiză Erste.
România ia cele mai ambițioase măsuri de consolidare fiscală de la Marea Criză Financiară, ca răspuns la anii de deteriorare a finanțelor publice. Impactul pe termen scurt va fi dureros, cu inflație mare și creștere economică mică. Dar pe termen mediu și lung sunt așteptate efecte pozitive, dacă lucrurile sunt făcute cum trebuie, arată o analiză a ING Bank România.
Băncile au adaptat oferta comercială la criza politică și electorală din mai, care s-a reflectat în trecerea la deficit de lichiditate în piață, prin majorarea dobânzilor la depozitele atrase de la companii, dar și a ratelor plătite de firme pentru împrumuturi.
Sistemul bancar a trecut rapid de la excedent la deficit de lichiditate în raport cu banca centrală în ultimele două luni, pe fondul ieșirilor de capitaluri care au urmat primului tur al alegerilor prezidențiale.