Românii nu sunt mari consumatori de viețuitoare acvative, însă în cele aproximativ 35 de zile de dezlegări la acest produs alimentar consumă mai mult pește decât în celelalte 330 de zile din an împreună. Pentru a face față cererii din perioadele de "dezlegare", România importă crap din Ungaria și Bulgaria.
Piața românească de pește și produse din pește a crescut în ultimii cinci ani cu 50%, atingând anul trecut o valoare de circa 300 milioane de euro, din care 43% o reprezintă importul intracomunitar, spune Cătălin Platon, directorul executiv al Asociației Naționale a Producătorilor din Pescărie "Romfish". Producția internă din pescuit și acvacultură a reprezentat circa 13,7% din total, iar producția de pește procesat s-a situat la 17,66% din total.
Sectorul acvacultură, mai spune Platon, a ajuns la producțiile din 2009, mai ales în urma scăderii TVA la pește la 9% Creșterea estimată a volumului de producție pentru acest an este de circa 12% față de 2015.
Producția internă de crap și alte specii de apă dulce nu poate însă, deocamdată, suplini cererea. Astfel, în preajma dezlegărilor la pește (primăvara și toamna), România importă circa 1.300 tone de pește viu (crap) din Ungaria și circa 300 tone din Bulgaria. În general, prețurile cu care acest pește ajunge în România sunt mult mai mici decât prețurile fermierilor autohtoni și beneficiază de acces foarte facil în marile rețele comerciale.
CITEȘTE ȘI România va solicita la Bruxelles deblocarea exportului de porci vii în spațiul comunitar În general, producătorii din Ungaria exportă crapul viu la prețuri diferite în funcție de țara în care trimit marfa. Dacă pentru Germania sau Italia prețul de vânzare din fermă este 2.11 euro/kg, pentru România prețul este de 1.75 euro/kg.
"Practic, în cele 35 de zile de dezlegare la pește din lunile martie, aprilie, noiembrie și decembrie, românii consumă mai mult pește decât în tot restul anului", afirmă reprezentantul Romfish.
Sectorul de acvacultură din România și-a propus ca țintă pentru 2020 o producție de 30.000 de tone, față de 11.000 tone, cât a realizat în 2015, dar acest salt, spune Platon, nu poate fi făcut decât cu o legislație care să vină în sprijinul investițiilor și cu simplificarea procedurilor administrative.
Consumul aparent de pește (producție+importuri – exporturi) în România este de circa 5,26 kg/locuitor în acesat an față de 3,56 kg/locuitor în 2011.
