Cea mai rapidă soluție pentru a călători între cele două orașe dunărene ale Bulgariei, Ruse și Vidin, este prin România.
Mii de bulgari descoperă că drumurile străine sunt mai rapide decât ale lor, arată ziarul bulgar Dunav Most.
Conform datelor de pe platformele de navigație, traseul prin România durează aproximativ 4 ore și 36 de minute, în timp ce ruta internă bulgară prin Plevna necesită minimum 5 ore și 7 minute, arată Rador.
Autostrada Hemus – povestea unei construcții de 50 de ani
Motivul acestei absurdități constă în eșecul celei mai importante axe de transport din nordul Bulgariei – autostrada Hemus. Începută în 1974, aceasta trebuia să lege Sofia de Varna și să devină coloana vertebrală a nordului Bulgariei.
O jumătate de secol mai târziu, însă, autostrada rămâne un vis cu porțiuni întrerupte.
„Dacă această majoritate de la putere va avea ocazia să ducă până la capăt mandatul de patru ani, planificăm ca autostrada Hemus să fie pusă în funcțiunee în 2029”, a declarat, recent, ministrul bulgar al Dezvoltării Regionale, Ivan Ivanov.
Aceasta înseamnă că, chiar și în cel mai bun scenariu, autostrada nu va fi finalizată decât în 2029-2030 – la peste 55 de ani de la începerea lucrărilor.
Ironia devine tot mai mare odată cu intrarea Bulgariei în spațiul Schengen, în ianuarie 2025. Eliminarea controalelor la frontierele terestre a făcut drumurile românești accesibile fără nicio formalitate, transformându-le de facto într-o alternativă la rețeaua rutieră bulgară.
Astfel, Bulgaria a devenit prima țară din Uniunea Europeană ai cărei cetățeni călătoresc mai rapid între propriile orașe trecând printr-o țară vecină. Această absurditate ilustrează perfect starea infrastructurii din nordul Bulgariei – în loc să conecteze, îi obligă pe oameni să caute drumuri ocolitoare.
Miliardele care nu ajung
Datele arată că pentru nordul Bulgariei sunt planificate investiții de 3,928 miliarde de euro până în 2027. Cu toate acestea, până la junătatea anului 2025, doar 1,59 miliarde au fost absorbite. Problema nu este lipsa banilor, ci incapacitatea de a implementa proiectele la timp și de calitate.
Regiunile din nordul Bulgariei continuă să se afle în top 10 cele mai sărace din UE în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor. În același timp, infrastructura românească se dezvoltă într-un ritm mai rapid și oferă conexiuni mai bune chiar și între orașele bulgare.
Așa ajunge Bulgaria la paradoxul în care propriii cetățeni preferă drumuri străine pentru a nu se deplasa în interiorul propriei țări.
Aceasta este cea mai dureroasă ilustrare a modului în care nordul Bulgariei rămâne în urmă – și cât va mai trebui să aștepte.
