Agenția Națională pentru Reglementarea Energiei din Republica Moldova (ANRE) a anunțat săptămâna aceasta că licența de distribuție a gazelor a fost retrasă de la Moldovagaz, companie unde acționar majoritar (50%) este gigantul rus Gazprom, și a fost transferată companiei de stat Energocom. În replică, Gazprom a denunțat joi decizia și a afirmat că această măsură îi provoacă prejudicii, avertizând totodată Chișinăul că pune în pericol securitatea energetică a țării, relatează presa locală.
Distribuția gazelor către 800.000 de consumatori va fi preluată de Energocom începând cu 1 septembrie, a precizat ANRE.
Decizia a fost luată din cauza unei dispute pe care Republica Moldova o are cu monopolul rus al gazelor, scrie News.ro.
Gazprom susține că Moldova îi datorează cel puțin 709 milioane de dolari reprezentând restanțe la livrările de gaze, în principal din partea industriilor de stat. Invocând audituri independente, Chișinăul susține că nu are astfel de datorii, care au fost motivul principal al întreruperii livrărilor de gaze din partea Gazprom, în ianuarie. Întreruperea, care a coincis cu încetarea tranzitului de gaze prin Ucraina, a blocat timp de săptămâni aprovizionarea cu gaze a gospodăriilor și industriei din Transnistria, regiunea separatistă pro-rusă situată la granița Moldovei cu Ucraina, în timp ce restul Republicii Moldova s-a putut alimenta din alte surse, inclusiv din România.
Gazprom acuză Moldova nu a reușit să rezolve problema datoriilor, deși monopolul rus al gazelor susține că a prezentat propuneri pentru găsirea unei soluții la problema restanțelor.
„Guvernul moldovenesc a introdus o serie de măsuri care, în ultimă instanță, vor duce la reorganizarea forțată a Moldovagaz, la o creștere bruscă a prețurilor la gaze și, în consecință, la o scădere a securității energetice a țării”, a avertizat Gazprom, dând asigurări că va continua „să-și apere drepturile și interesele legitime cu toate mijloacele disponibile”.
Gigantul energetic a calificat decizia drept „etapa finală a distrugerii deliberate a companiei (Moldovagaz) de către autoritățile moldovene și a deposedării Gazprom de investiția sa”.
Potrivit Gazprom, autoritățile de la Chișinău ar fi provocat în mod deliberat „reorganizarea forțată” a companiei Moldovagaz, ceea ce, susține concernul rus, ar fi dus la creșterea prețului de achiziție a gazelor, majorarea bruscă a tarifelor pentru consumatori și, implicit, la diminuarea securității energetice a Republicii Moldova, scrie NewsMaker.
Moldova se află de mult timp în conflict cu Gazprom în privința prețurilor și a ceea ce gigantul rus al gazelor naturale descrie ca fiind restanțe. Moldova a căutat în mod activ să reducă dependența de aprovizionarea din Rusia și a încheiat acorduri pentru achiziționarea de gaze de la furnizori din Europa.
Chișinăul susține că decizia sa a fost luată și pentru că Gazprom nu implementa modificările solicitate de Uniunea Europeană privind separarea responsabilității pentru transportul și furnizarea gazelor.
Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, a declarat săptămâna aceasta că problemele sunt de natură „politică” și, prin urmare, nu sunt sub controlul companiei, potrivit Reuters.
Republica Moldova a depins de Federația Rusă pentru aprovizionarea sa cu gaze naturale timp de peste trei decenii. De-a lungul acestei perioade, Moscova a utilizat frecvent această dependență ca instrument de influență politică, în special după declanșarea invaziei la scară largă asupra Ucrainei, în 2022.
După zeci de ani de vulnerabilitate energetică, Chișinăul a reușit să-și diversifice sursele de aprovizionare pe malul drept al Nistrului, renunțând în 2022 complet la gazele rusești în favoarea regiunii transnistrene, în schimbul livrărilor de energie electrică de la centrala de la Cuciurgan.
În prezent, Tiraspolul primește gaze naturale prin intermediul unei companii din Ungaria, după ce a refuzat ajutorul oferit de Uniunea Europeană și autoritățile de la Chișinău. Cu toate acestea, situația rămâne precară, administrația nerecunoscută din regiune fiind nevoită să prelungească constant starea de urgență în economie.
