Președintele Donald Trump a prelungit cu încă 90 de zile armistițiul comercial cu China, timp în care vor continua negocierile, amânând cel puțin încă o dată o confruntare periculoasă între cele mai mari două economii ale lumii, relatează The Associated Press (AP).
Trump a postat pe platforma sa socială Truth Social că a semnat ordinul executiv pentru prelungire precizând că „toate celelalte elemente ale acordului vor rămâne neschimbate”, scrie News.ro.
În același timp, și Beijingul a anunțat prelungirea pauzei tarifare prin intermediul agenției oficiale de știri Xinhua.
Termenul limită anterior era stabilit pentru marți, la ora 12:01. Dacă s-ar fi întâmplat acest lucru, SUA ar fi majorat taxele la importurile din China de la un nivel deja ridicat de 30%, iar Beijingul ar fi putut răspunde prin creșterea taxelor ca măsură de retorsiune la exporturile americane către China.
Pauza oferă timp celor două țări pentru a-și rezolva unele dintre divergențe, deschizând poate calea pentru un summit între Trump și liderul chinez Xi Jinping, care ar putea avea loc la sfârșitul acestui an.
Anunțul a fost salutat de companiile americane care fac afaceri cu China.
Sean Stein, președintele Consiliului de Afaceri SUA-China, a declarat că prelungirea este „esențială” pentru a da celor două guverne timp să negocieze un acord comercial care, speră companiile americane, ar îmbunătăți accesul lor pe piața chineză și ar oferi certitudinea necesară pentru ca acestea să își poată face planuri pe termen mediu și lung.
Încheierea unui pact comercial cu Beijingul rămâne o sarcină nerezolvată pentru Trump, care deja a dat peste cap sistemul comercial global prin impunerea de taxe duble asupra importurilor din aproape toate țările de pe glob.
Uniunea Europeană, Japonia și alți parteneri comerciali au acceptat acorduri comerciale inegale cu Trump, acceptând tarife americane cândva de neimaginat (15% pentru importurile din Japonia și UE, de exemplu) pentru a evita o perspectivă și mai rea.
Politicile comerciale ale lui Trump au transformat Statele Unite dintr-una dintre cele mai deschise economii din lume într-o fortăreață protecționistă.
Tariful mediu al SUA a crescut de la 2,5% la începutul anului la 18,6%, cel mai ridicat nivel din 1933, potrivit Budget Lab de la Universitatea Yale.
Însă China a testat limitele politicii comerciale a SUA, construită în jurul utilizării tarifelor ca armă pentru a obține concesii de la partenerii comerciali. Beijingul avea propria armă: întreruperea sau încetinirea accesului la minereurile rare și magneții săi, utilizați în toate domeniile, de la vehicule electrice la motoare cu reacție.
În iunie, cele două țări au ajuns la un acord pentru a reduce tensiunile. Statele Unite au declarat că vor retrage restricțiile la exportul de tehnologie pentru cipuri de computer și pentru etan, o materie primă utilizată în producția petrochimică. China a acceptat să faciliteze accesul firmelor americane la minereurile rare. „SUA au realizat că nu au avantajul”, spune Claire Reade, consilier senior la Arnold & Porter și fost asistent al reprezentantului comercial al SUA pentru afaceri cu China.
În mai, SUA și China au evitat o catastrofă economică prin reducerea tarifelor masive pe care și le-au impus reciproc, care ajunseseră la 145% pentru China și la 125% pentru SUA. Aceste tarife de trei cifre amenințau să pună capăt comerțului dintre Statele Unite și China și au provocat o vânzare masivă pe piețele financiare. În cadrul unei reuniuni în mai, la Geneva, cele două părți au convenit să facă un pas înapoi și să continue negocierile: tarifele americane au fost reduse la un nivel încă ridicat de 30%, iar cele chineze la 10%.
După ce și-au demonstrat capacitatea de a-și face rău reciproc, cele două părți au continuat negocierile.
„Prin supraestimarea capacității tarifelor ridicate de a induce concesii economice din partea Chinei, administrația Trump nu numai că a subliniat limitele influenței unilaterale a SUA, dar a și dat Beijingului motive să creadă că poate beneficia la nesfârșit de avantaj în negocierile ulterioare cu Washingtonul, amenințând cu reducerea exporturilor de metale rare”, a comentat Ali Wyne, specialist în relațiile SUA-China la International Crisis Group. „Dorința administrației de a ajunge la o detentă comercială provine din consecințele auto-provocate ale aroganței sale anterioare”, a adăugat el.
Nu este clar dacă Washingtonul și Beijingul vor putea ajunge la un acord global cu privire la principalele nemulțumiri ale Americii. Printre acestea se numără protecția laxă a drepturilor de proprietate intelectuală din China, subvențiile și alte politici industriale ale Beijingului care, potrivit americanilor, conferă firmelor chineze un avantaj neloial pe piețele mondiale și au contribuit la un deficit comercial masiv al SUA cu China, care a ajuns la 262 de miliarde de dolari anul trecut.
Claire Reade nu se așteaptă la mai mult decât niște acorduri limitate, cum ar fi promisiunea Chinei de a cumpăra mai multă soia americană și de a face mai mult pentru a opri fluxul de substanțe chimice utilizate la fabricarea fentanilului, precum și de a permite continuarea fluxului de pământuri rare.
Însă problemele mai dificile vor persista probabil, iar „războiul comercial va continua să se desfășoare cu intensitate în următorii ani”, preconizează Jeff Moon, fost diplomat american și oficial în domeniul comerțului, care conduce în prezent firma de consultanță China Moon Strategies.
