Convențiile civile dispar din Codul fiscal: Ce opțiuni rămân

Convențiile civile dispar din Codul fiscal, în 2016, și, în aceste condiții, cei care le folosesc au două variante: se înregistrează ca PFA sau declară că au venituri din alte surse, pentru care impozitarea este mai scăzută. În a doua variantă, veniturile trebuie să fie ocazionale, dar legislația omite să lămurească acest aspect.
Alatura-te Profit InsiderJoin Profit Insider
Convențiile civile dispar din Codul fiscal: Ce opțiuni rămân

Convențiile civile dispar din Codul fiscal, în 2016, și, în aceste condiții, cei care le folosesc  au două variante: se înregistrează ca PFA sau declară că au venituri din alte surse, pentru care impozitarea este mai scăzută.  În a doua variantă, veniturile trebuie să fie ocazionale, dar legislația omite să lămurească acest aspect.

Din 2016, Codul fiscal elimină regulile speciale de impozitare a veniturilor obținute din convenții civile. De altfel, sintagma „convenție civilă” nu se mai regăsește nici în Codul fiscal, nici în normele de aplicare a acestuia. Prin urmare, unde se mai pot încadra aceste contracte?

Urmărește-ne și pe Google News

„Reținerea la sursă a impozitului pentru convențiile civile dispare din Codul Fiscal, prin urmare, rămân două opțiuni: fie vor fi impozitate ca activități independente, fie ca venituri din alte surse.  Din normele de aplicare a Codului fiscal lipsește o explicitare a situațiilor în care o persoană se consideră că prestează activități cu caracter de continuitate pentru care este necesar să se autorizeze ori nu. Această formulare ridică probleme. Nu există o delimitare, de exemplu, dacă pot fi folosite o dată sau de mai multe ori într-un an, fără că pentru aceste activități să fie nevoie de autorizare”, spune Eugenia Ion, tax manager, Contexpert.

Prin urmare, veniturile din acest tip de contracte se pot încadra, conform Codului fiscal, la veniturile din alte surse care sunt cele “din activități, altele decât cele de producție, comerț, prestări de servicii, profesii liberale și din drepturi de proprietate intelectuală, precum și activități agricole, silvicultură și piscicultură, pentru care sunt aplicabile prevederile cap. II - Venituri din activități independente și cap. VII - Venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură”.

Normele adaugă la Codul fiscal, deși rolul lor este doar să explice cum se aplică prevederile acestuia: „veniturile realizate de contribuabilii care nu sunt înregistrați fiscal potrivit legislației în materie și care desfășoară activități de producție, comerț, prestări de servicii, profesii liberale, din drepturi de proprietate intelectuală, precum și venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, fără a avea caracter de continuitate și pentru care nu sunt aplicabile prevederile cap. II "Venituri din activități independente" și cap. VII "Venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură" din titlul IV al Codului fiscal”.

PFA au termen 1 februarie pentru declarația la Fisc: Cine are obligația să se înscrie și cine este exceptat? CITEȘTE ȘI PFA au termen 1 februarie pentru declarația la Fisc: Cine are obligația să se înscrie și cine este exceptat?

În concluzie, convențiile civile se pot încheia doar ocazional, de exemplu pentru training, speaker la evenimente, hostess, distribuție de materiale publicitare, servicii de curățenie. Dacă activitatea este repetitivă, atunci trebuie să se înregistreze fiscal (Persoană Fizică Autorizată, Întreprindere individuală etc).

Principala problemă este că normele nu lămuresc ce se înțelege prin caracter ocazional, mai precis care este frecvența contractelor civile pe care le poate încheia o persoană.

Convențiile civile vor fi, în continuare, impozitate pe venit cu 16% și contribuție de sănătate de 5,5%, un regim mai avantajos decât al activităților independente care datorează și contribuția de pensie de 10,5%.

 

viewscnt
Daniel Apostol
Adrian Panaite

Teodora Preoteasa este o expertă în politici publice și finanțări europene, cu o carieră solidă construită în administrația publică centrală, în special în domeniul gestionării fondurilor europene și al programării strategice.

De-a lungul a peste 15 ani de activitate în instituțiile statului, a ocupat funcții de conducere, printre care secretar de stat, consilier de stat, director general și, în prezent, director al Direcției de Administrare a Fondurilor Europene în cadrul Băncii de Investiții și Dezvoltare a României.

A coordonat direct negocierea și implementarea Politicii de Coeziune 2021–2027 și a Planului Național de Redresare și Reziliență, gestionând un portofoliu investițional de peste 59 miliarde euro. A reprezentat România în dialogul cu instituțiile europene, contribuind la definirea priorităților naționale în domenii precum tranziția verde, digitalizare, sănătate și inovare. În paralel cu activitatea guvernamentală, Teodora are o experiență vastă în comitete strategice de investiții și guvernanță, fiind implicată în decizii privind instrumente financiare europene – inclusiv capital de risc, fonduri de digitalizare și acțiuni climatice – și în supravegherea unor companii de stat de interes național.

A contribuit la aprobarea strategiilor de investiții, la stabilirea criteriilor de eligibilitate și la monitorizarea performanței financiare, asigurând conformitatea cu regulamentele naționale și europene. Este, de asemenea, lector asociat la Academia de Studii Economice din București, unde formează viitoarea generație de specialiști în fonduri europene și politici publice.

NewsLetter

Pentru o sinteza cu cele mai importante evenimente economice ale zilei te rugam sa te abonezi la

Citeste in continuare
Ultimele ştiri
De weekend
Curs BNR
1 EUR5.0628 -0.0005-0.01 %
1 USD4.3331 +0.0158+0.37 %
1 GBP5.8856 +0.0260+0.44 %
1 CHF5.3754 -0.0037-0.07 %

Curs BNR oferit de cursvalutar.ro

News.ro
Playtech.ro
Cele mai citite