Preoții, călugării și călugărițele nu se vor mai putea trata în spitale de stat decât cu o condiție

Preoții și personalul monahal (călugări și călugărițe, preoții) nu vor mai beneficia de calitatea de persoane asigurate în sistemul de sănătate.

Măsura va fi aplicată din septembrie.

Urmărește-ne și pe Google News

Până atunci, aceștia își păstrează statutul de asigurat.

CITEȘTE ȘI FT: România riscă încă un colaps

După 1 septembrie, vor putea opta pentru asigurare medicală doar prin plata contribuției individuale, prin depunerea declarației unice la organele fiscale.

Plata se va face în două tranșe: 25% din sumă la depunerea declarației și restul de 75% până la 25 mai 2026. Măsura face parte din planul Guvernului de reducere a cheltuielilor și optimizare a bugetului public, arată Ziarul de Iași.

„Această categorie de persoane va beneficia de asigurare de sănătate doar dacă își plătește contribuția, la fel ca restul contribuabililor.

Dacă până acum făceau parte din categoria exceptată de la plată, începând cu 1 septembrie 2025 vor trece în rândul celor care trebuie să achite contribuția pentru a avea acces la servicii medicale”, a declarat Monalisa Artenie, purtătorul de cuvânt al Casei de Asigurări de Sănătate Iași.

CITEȘTE ȘI Mașinile vechi vor fi taxate triplu din 2026. Se aplică regula „poluatorul plătește”

Monalisa Artenie a precizat că de la plata contribuției sunt exceptate doar persoanele cu adevărat nevoiașe, precum cele incluse în programe sociale sau care suferă de afecțiuni grave.

„Personalul monahal deține PFA-uri prin care obține venituri din vânzarea de lumânări și din diverse slujbe religioase. Sunt venituri înregistrate, iar decizia de a-i include în categoria persoanelor care trebuie să plătească contribuția de sănătate nu a fost întâmplătoare. Măsura a venit după confirmarea unor informații privind aceste surse de câștig”, a precizat Monalisa Artenie.

Adrian Panaite

Teodora Preoteasa este o expertă în politici publice și finanțări europene, cu o carieră solidă construită în administrația publică centrală, în special în domeniul gestionării fondurilor europene și al programării strategice.

De-a lungul a peste 15 ani de activitate în instituțiile statului, a ocupat funcții de conducere, printre care secretar de stat, consilier de stat, director general și, în prezent, director al Direcției de Administrare a Fondurilor Europene în cadrul Băncii de Investiții și Dezvoltare a României.

A coordonat direct negocierea și implementarea Politicii de Coeziune 2021–2027 și a Planului Național de Redresare și Reziliență, gestionând un portofoliu investițional de peste 59 miliarde euro. A reprezentat România în dialogul cu instituțiile europene, contribuind la definirea priorităților naționale în domenii precum tranziția verde, digitalizare, sănătate și inovare. În paralel cu activitatea guvernamentală, Teodora are o experiență vastă în comitete strategice de investiții și guvernanță, fiind implicată în decizii privind instrumente financiare europene – inclusiv capital de risc, fonduri de digitalizare și acțiuni climatice – și în supravegherea unor companii de stat de interes național.

A contribuit la aprobarea strategiilor de investiții, la stabilirea criteriilor de eligibilitate și la monitorizarea performanței financiare, asigurând conformitatea cu regulamentele naționale și europene. Este, de asemenea, lector asociat la Academia de Studii Economice din București, unde formează viitoarea generație de specialiști în fonduri europene și politici publice.