Autori

România are resurse energetice importante, care îi oferă o dependență mai redusă decât în restul Europei față de importuri, dar producția este în scădere în ultimii ani și consumul este așteptat să crească, spune Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank. Totodată, în agricultură, deși potențialul este unul dintre cele mai ridicate la nivel european, România este importator net de alimente din cauza problemelor structurale. O altă problemă în perioada următoare este deficitul fiscal ridicat

Banca Națională a României a convenit cu băncile ca rata creditelor neperformante să scadă la sub 3% până la finele anului și să ajungă astfel mai aproape de media europeană, arată Adrian Cosmescu, directorul Direcției de Supraveghere. Rata neperformantelor reprezintă singurul indicator principal la care băncile din România stau mai rău decât media UE. Banca centrală urmărește influențele negative pe care mediul extern le-ar putea avea asupra sistemului bancar, adaugă oficialul BNR.

Soldul creditului neguvernamental a crescut în martie față de aprilie cu 1,6%, cel mai ridicat ritm din ultimele patru luni, în timp ce avansul anual s-a menținut în jurul nivelului de 16%, însă în contextul unei inflații de două cifre. Pentru prima oară după 2016 soldul creditului acordat persoanelor juridice l-a depășit pe cel acordat persoanelor fizice. Totodată, depozitele rezidenților au scăzut sub nivelul de la finele anului trecut, însă depunerile în valută au continuat să crească. Masa monetară a scăzut în premieră în ultimele 21 de luni.

CEC Bank va implementa un sistem informatic modern pentru activitățile de Trezorerie și management de bilanț, bazat pe soluția oferită de grupul american FIS Global – unul dintre cei mai mari furnizori la nivel global de soluții și tehnologii pentru sistemele bancare și de plăți.

Împrumuturile programate de Ministerul Finanțelor la începutul săptămânii au atras puțină cerere de la investitori – o licitație a fost anulată. Randamentele au continuat să crească pe toate scadențele depășind maximele ultimului deceniu. România plătește în continuare cele mai mari dobânzi la datoria suverană din regiune, însă Ungaria a ajuns aproape la același nivel, în timp ce costurile Poloniei au crescut de aproape șase ori față de acum un an.