Într-un context marcat de schimbări economice rapide, dar și de mentalități adânc înrădăcinate, Cosmin Mizof, Investment Manager, avertizează că nivelul mediu al educației financiare din România nu a crescut semnificativ, în ciuda expunerii la platforme internaționale și a eforturilor de alfabetizare financiară.
Noile generații sunt mai deschise către investiții, dar adesea urmăresc câștiguri rapide, în special prin criptomonede și imobiliare, fără o strategie disciplinată pe termen lung. Mizof subliniază că atâta timp cât românii își planifică investițiile „din ce rămâne” după consum, vor rămâne vulnerabili în fața inflației și vor obține randamente scăzute.
„Cred că vedem și în domeniul financiar, în domeniul educației financiare și în domeniul comportamentului financiar o schimbare intergenerațională care a fost determinată oarecum de globalizare. Expunerea noilor generații la platforme internaționale de trading, la internet, a făcut ca adopția de către ele a ceea ce înseamnă investiții financiare, soluții financiare, valabile astăzi, să fie mult mai ușoară decât era acum 10, 15, 20 de ani, iar accesul la ele este mult mai ușor.
Dar asta nu înseamnă că nivelul mediu al educației financiare a crescut semnificativ din punctul meu de vedere”, a declarat Cosmin Mizof, Investment Manager, la emisiunea Educație cu Profit de la Profit.ro TV.
El precizează că statisticile privind numărul mai mare de conturi de investiții sau interesul crescut pentru Bursa de Valori București nu trebuie interpretate automat ca un progres major.
„Faptul că vedem, să spunem, mai multe conturi deschise de investiții, investiții la BVB, nu înseamnă neapărat că nivelul mediu al educației financiare în România a crescut, deși trebuie să recunoaștem că s-au făcut pași în zona asta, atât de către industria financiară, cât și de către stat”, a subliniat el.
Potrivit lui Mizof, există inițiative pozitive, precum introducerea educației financiare în școli și organizarea de evenimente dedicate, dar acestea nu au produs încă o schimbare fundamentală de mentalitate.
Referindu-se la generațiile tinere, el remarcă o deschidere mai mare către investiții, dar și o percepție diferită asupra acestui concept.
„Eu cred că noile generații au o mentalitate diferită față de vechile generații pentru că își permit să aibă o mentalitate diferită. Generația anilor ’90 a crescut într-un alt mediu economic și își permitea mult mai puțin luxul economisirii și investiției. Este adevărat că generațiile tinere sunt mult mai deschise la a investi comparativ cu generațiile anterioare. Pe de altă parte, cred că există o diferență clară între ce înțelegem noi prin a investi și ce înțeleg aceste generații tinere”, a explicat el.
În viziunea lui, profesioniștii din domeniu se raportează la investiții ca la un proces planificat pe termen lung, bazat pe disciplină, răbdare și perseverență, în timp ce mulți tineri văd investițiile ca pe o cale rapidă de îmbogățire.
„Generațiile tinere, în general, când vorbesc despre investiții, vorbesc despre a te îmbogăți foarte repede, vorbesc despre ceea ce este la modă – și aici, evident, ne referim la criptomonede, în principal la Bitcoin, pentru că acestea au generat bogăție foarte rapid, recent. Vorbim, de asemenea, despre investiții în imobiliare, care au un fundament cultural în România. Asta a fost un lucru care nu s-a schimbat în ultimii 35 de ani”, a punctat Mizof.
În privința imobiliarelor, el atrage atenția asupra unui paradox: apetitul ridicat pentru proprietăți se ciocnește cu tendințele demografice negative.
„Problema este că sunt anumite lucruri care nu se conciliază. Pe de o parte, trendul demografic semnificativ negativ, pe de altă parte investițiile în imobiliare. În România, investiția imobiliară îndeplinește mai degrabă criteriul de ‘storage of value’ – să pui valoarea adăugată financiară pe care o ai într-un activ în care speri că această avuție nu se va deteriora pe termen lung.
Dar eu cred că lucrurile se schimbă atât din punct de vedere demografic, cât și din punct de vedere al contextului global economic și geopolitic, atât de repede încât ceea ce este astăzi la modă s-ar putea să nu mai fie peste 5-10 ani”, a avertizat el.
Întrebat care este cea mai mare greșeală financiară a românilor, Mizof răspunde fără ezitare: abordarea investițiilor după consum.
„Cea mai frecventă greșeală pe care o fac românii este că pornesc de la consum și în ceea ce mai rămâne economisesc și în ceea ce economisesc investesc sau pur și simplu își pun deoparte bani albi pentru zile negre.
Este mult mai bine să începi atunci când ți-ai încasat salariul sau venitul regulat pe care îl ai cu suma pe care vrei să o pui deoparte și să o investești ulterior și, din ceea ce îți rămâne, să-ți ajustezi stilul de viață și consumul pe care vrei să-l faci, decât invers. Pentru că tendința umană este ca atunci când ai la dispoziție resurse financiare pe care le poți cheltui, să le cheltuiești”, a explicat el.
O altă greșeală frecventă este preferința pentru soluții investiționale extrem de lichide și sigure, precum depozitele bancare, fără a ține cont de efectul inflației.
„Foarte mulți oameni simt nevoia să-și țină banii în soluții investiționale foarte lichide, la care pot avea acces tot timpul, și dacă se poate să aibă siguranța că nu vor pierde. Traducere liberă: își vor pune banii la bancă și vor aștepta să încaseze dobânzi la depozite. Chiar dacă înțeleg că inflația fiind mai mare decât dobânda nominală înseamnă că valoarea reală a fondurilor scade, continuă să facă acest lucru”, a detaliat Mizof.
Pentru obținerea unor randamente reale pozitive, el consideră inevitabilă asumarea unui grad mai mare de risc.
„Dacă vrem cu adevărat ca economiile să producă randament pe termen lung, trebuie să fim dispuși să ne asumăm riscuri. Nu poți să obții randamente crescute pe termen lung dacă nu-ți asumi riscuri mai ridicate pe termen scurt, mediu și lung. Dacă ai răbdare și perseverență, pe termen lung obții randamente care cu siguranță vor reuși să bată inflația”, a concluzionat Cosmin Mizof.
