Opinii: Inflația, o amenințare în creștere

Banca Națională a României (BNR) a corectat prognoza de inflație pentru anul în curs, de la 4,6% la 8,8%, iar guvernatorul BNR Mugur Isărescu avertizează public că doar o îmbunătățire a absorbției fondurilor europene ne poate salva de la recesiune. Redresarea din această cădere economică va lua timp și va costa. Populația se va lupta cu prețuri din ce în ce mai mari, vârful de inflație anunțat de guvernatorul băncii centrale urmând să se arate în luna septembrie, undeva spre 9,7%.
Alatura-te Profit InsiderJoin Profit Insider
Opinii: Inflația, o amenințare în creștere

Banca Națională a României (BNR) a corectat prognoza de inflație pentru anul în curs, de la 4,6% la 8,8%, iar guvernatorul BNR Mugur Isărescu avertizează public că doar o îmbunătățire a absorbției fondurilor europene ne poate salva de la recesiune. Redresarea din această cădere economică va lua timp și va costa. Populația se va lupta cu prețuri din ce în ce mai mari, vârful de inflație anunțat de guvernatorul băncii centrale urmând să se arate în luna septembrie, undeva spre 9,7%.

Presiunea prețurilor de tot felul o resimțim zi de zi de la pandemie încoace. Am avut parte de „inflație importată”, având cauze externe, la început în întreruperea lanțurilor de aprovizionare și mai apoi în explozia costurilor cu energia pe fondul războiului din Ucraina și a tensiunilor sporite din Orientul Mijlociu.

Urmărește-ne și pe Google News

Dar astăzi, vulnerabilitățile macroeconomice ale țării au mai ales cauze interne.      Se scumpește viața în România — o arată nu doar raportul Băncii Naționale sau privind cifrele de pe bonul fiscal. Instabilitatea economică și criza bugetară sunt date și de lipsa de perspectivă economică într-o țară aflată în ultimii 5 ani sub o derivă guvernamentală. Scumpirea vieții românului se simte și în scăderea încrederii că statul acționează în interesul cetățeanului.

Este o scumpire care se manifestă nu doar în consum, ci și în relația dintre cetățean și administrație, în încrederea celor care contribuie corect că efortul lor este recunoscut și protejat.

Opinii: Să înlocuim logica de criză cu o viziune pe termen lung CITEȘTE ȘI Opinii: Să înlocuim logica de criză cu o viziune pe termen lung

Veniturile cetățeanului și ale firmei sunt erodate și de recentul pachet fiscal cu impact profund. Cota standard de TVA a crescut de la 19% la 21%, accizele pentru carburanți, alcool și tutun s-au majorat cu 10%, iar cotele reduse au fost unificate la 11%. În paralel, baza de contribuție pentru sănătate s-a extins asupra unor venituri anterior exceptate, inclusiv asupra pensiilor.

A crescut și impozitul pe dividende, de la 8% la 10%, iar facilitățile fiscale din domenii cheie — IT, agricultură, construcții — au fost eliminate. În ansamblu, este un efort de ajustare bugetară care afectează direct populația activă, mediul de afaceri și o bună parte a pensionarilor.

Guvernul a motivat aceste decizii prin nevoia de a reduce deficitul bugetar, care a ajuns la 3,68% din PIB în prima jumătate a anului, cu perspective negative de a depăși 7% până la finalul lui 2025. România se află în criză fiscal-bugetară iar presiunile externe — din partea Comisiei Europene și a agențiilor de rating — sunt la rândul lor în creștere. Însă, dincolo de urgența fiscală, aceste măsuri trebuie analizate prin prisma echității și a sustenabilității. Pentru că problema nu este doar cât se colectează, ci de la cine și în ce condiții.

În forma actuală, povara se transferă preponderent asupra celor care deja contribuie la buget, contribuabilii voluntari: salariați, firme înregistrate, pensionari cu venituri medii. În același timp, reformele structurale în administrație promise de guvernările anterioare au fost amânate sau abandonate.

Nu este cert cum anume se va realiza planul de reducere a aparatului birocratic, iar cheltuielile cu personalul din sectorul public au continuat să crească. În primele șase luni din 2025, acestea au ajuns la 85,46 miliarde lei, în creștere cu peste 10% față de aceeași perioadă a anului trecut, adică au atins un nivel de 4,5% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.

Opinii: Ce rațiuni de stat dictează prioritățile privind vizitele oficiale ale președintelui Nicușor Dan? CITEȘTE ȘI Opinii: Ce rațiuni de stat dictează prioritățile privind vizitele oficiale ale președintelui Nicușor Dan?

În paralel, colectarea rămâne ineficientă. Încasările din TVA au crescut cu doar 3,8%, sub nivelul inflației, ceea ce arată o problemă structurală de eficiență fiscală. Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 43%, în condițiile în care România se împrumută la cele mai mari costuri din Uniunea Europeană.

Cu alte cuvinte, ne finanțăm scump, pentru a acoperi un deficit generat de cheltuieli inflexibile și de o bază de colectare insuficient exploatată.

În acest context, guvernul are totuși opțiuni. Poate să prioritizeze o reală reformă administrativă și digitalizarea fiscală, să accelereze implementarea sistemelor electronice precum SAF-T și e-Factura și să recupereze veniturile pierdute prin evaziune, mai degrabă decât să suprataxeze conformitatea.

Mai poate să revizuiască cheltuielile publice cu ajutorul unor audituri independente, să introducă mecanisme de transparență și să reevalueze structurile care „devorează” bugetul și care nu generează valoare adăugată. Poate, în esență, să transmită contribuabilului onest semnalul că este un partener al statului și nu o țintă de avarie.

Evident că din cauza urgenței redresării, alegerea a fost de a merge pe calea cea mai rapidă, dar și cea mai riscantă pe termen lung: creșterea poverii fiscale pe zona deja transparentă a economiei. Această abordare a adus o oarecare liniște din partea agențiilor de rating, dar riscă să slăbească și mai mult încrederea în capacitatea statului de a guverna eficient. Iar fără încredere, niciun plan economic nu poate funcționa sustenabil.

Și, așa cum recomanda guvernatorul BNR, guvernul poate și trebuie să accelereze rata de absorbție a fondurilor europene, pe baza cărora „am avea și creștere economică și lipsă de presiuni inflaționiste și o finanțare corespunzătoare din punct de vedere al balanței de plăți”.  Se invocă, adesea, faptul că fondurile europene — în special cele din PNRR — vor atenua dezechilibrele. Dar aceste fonduri nu pot ține loc de reforme.

Fără prioritizare clară, fără eficiență în implementare și fără capacitate administrativă reală, banii se pot transforma în investiții irelevante - așa cum de altfel s-a și întâmplat în ultimii 2-3 ani - sau, mai grav, în cheltuieli care nu generează impact. România are nevoie de investiții în educație, în infrastructură economică, în sănătate, dar mai ales într-un aparat de stat funcțional și responsabil.

Opinii: Dănilă Prepeleac la târgul de carte CITEȘTE ȘI Opinii: Dănilă Prepeleac la târgul de carte

În cele din urmă, aceasta este cea mai importantă resursă pe care un stat o poate avea: încrederea cetățenilor săi. Iar aceasta, știm bine, se construiește greu și se pierde repede.

 Viața se scumpește în România, dar costul cel mai mare nu este cel exprimat în lei, ci în erodarea speranței că lucrurile pot fi administrate corect. Dacă accentul rămâne pe măsuri fiscale și nu pe eficiență structurală, riscăm o criză care depășește planul economic.

O criză de legitimitate instituțională, care va afecta nu doar bugetul de stat, ci însăși capacitatea României de a se dezvolta pe termen lung.

Daniel Apostol este analist economic, expert în politici publice, prim-vicepreședinte ASPES

viewscnt
Daniel Apostol
Daniel Apostol

Daniel Apostol este analist economic şi expert în politici publice, prim-vicepreşedinte ASPES.

NewsLetter

Pentru o sinteza cu cele mai importante evenimente economice ale zilei te rugam sa te abonezi la

Citeste in continuare
Ultimele ştiri
De weekend
Curs BNR
1 EUR5.0588 -0.0040-0.08 %
1 USD4.3326 -0.0005-0.01 %
1 GBP5.8677 -0.0179-0.30 %
1 CHF5.3652 -0.0102-0.19 %

Curs BNR oferit de cursvalutar.ro

News.ro
Playtech.ro
Cele mai citite