Tripolaritatea devine o temă comună în analizele geopolitice. Pot Trump și Putin, împreună cu Xi Jinping, să devină arhitecții unei noi ordini mondiale? Lumea a fost martora deteriorării ordinii internaționale bazate pe reguli, apărută la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Aceasta a fost cauzată de puterea hegemonică a SUA, care s-a prezentat timp de decenii ca far al democrației și stabilității globale, dar care acum optează pentru un nou cadru în care prevalează legea junglei.
„Apropierea lui Trump de Putin și a lui Putin de Xi permite acestor trei figuri să dicteze o nouă viziune asupra lumii, o nouă ordine și o nouă distribuție a puterii între ele”, consideră Josep Borrell, fost șef al afacerilor externe ale UE. Această evaluare este împărtășită și de unii oficiali din delegația Uniunii Europene din capitala chineză, care sunt surprinși de tonul condescendent pe care președintele SUA îl folosește în prezent față de China, principalul său rival în jocul geopolitic.
Mai mult, consilierii lui Donald Trump și lui Xi Jinping au discutat despre o posibilă întâlnire între lideri în timpul unei călătorii a președintelui SUA în Asia la sfârșitul acestui an. Deși planurile pentru o întâlnire nu au fost finalizate, discuțiile de ambele părți ale Pacificului au inclus o posibilă escală a lui Trump în perioada summitului de Cooperare Economică Asia-Pacific din Coreea de Sud sau discuții în marja evenimentului din 30 octombrie -1 noiembrie.
China a solicitat, de asemenea, participarea unor invitați internaționali, inclusiv din Statele Unite, la o ceremonie care urmează să aibă loc în 3 septembrie, la Beijing, pentru comemorarea celeide-a 80-a aniversare a sfârșitului celui de-al Doilea Război Mondial. În context, Kremlin-ul a declarat că nu exclude posibilitatea ca președintele rus Vladimir Putin și Trump să se întâlnească la Beijing în septembrie, dacă Trump decide să participe la această ceremonie, la care Putin deja și-a confirmat prezența.
Semnarea mai multor acorduri comerciale între SUA și China a dat motive să se presupună că Trump va fi invitat să se întâlnească cu Xi Jinping și Putin la summit-ul din septembrie. Cu toate acestea, unii analiști cred că este puțin probabil ca Trump să dorească să se număre printre invitați, ci ar prefera să se întâlnească cu aceștia pe teritoriul american.
Cea mai recentă întâlnire la nivel înalt dintre SUA și China a avut loc pe 11 iulie, când secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul chinez de externe Wang Yi au avut ceea ce ambii au descris ca o întâlnire productivă și pozitivă despre modul în care ar trebui să decurgă negocierile comerciale. Rubio a spus atunci că Trump a fost invitat în China pentru a se întâlni cu Xi și a spus că ambii lideri „vor ca acest lucru să se întâmple”.
Mai ales că, înalți oficiali economici din SUA și China au reluat azi discuțiile la Stockholm pentru a încerca să abordeze disputele economice de lungă durată aflate în centrul unui război comercial dintre primele două economii ale lumii, cu scopul de a prelungi armistițiul cu trei luni și de a menține la distanță tarifele mult mai mari.
China se confruntă cu un termen limită, în 12 august, pentru a ajunge la un acord tarifar durabil cu administrația Trump, după ce Beijing-ul și Washington-ul au ajuns la acorduri preliminare, în lunile mai și iunie, pentru a pune capăt săptămânilor de escaladare a tarifelor reciproce și unei reduceri a mineralelor din pământuri rare. Fără un acord, lanțurile globale de aprovizionare s-ar putea confrunta cu noi tulburări din cauza revenirii taxelor vamale americane la niveluri de trei cifre, ceea ce ar echivala cu un embargou comercial bilateral.
Cu privire la diada Xi-Putin, Putin are nevoie de prieteni după izolarea occidentală în urma invaziei Ucrainei, motiv pentru care s-a adresat lui Xi Jinping, care a ajutat Kremlin-ul să navigheze prin sancțiunile internaționale. Beijingul și Moscova vâslesc în aceeași direcție autoritară, dar Kremlin-ul este un partener comercial minor. Este o relație inegală. Putin depinde mult mai mult de Xi, în toate aspectele, decât invers.
Acum doi ani, când Xi a vizitat ultima dată Moscova, a făcut-o pentru a-și comunica decizia de a nu-l abandona pe Putin. Xi a ales să sprijine războiul Rusiei împotriva Ucrainei, deblocând un flux de bunuri cu dublă utilizare, cum ar fi cipuri sofisticate și mașini-unelte avansate, care au contribuit la repararea complexului industrial militar deteriorat al Rusiei.
De asemenea, China a făcut loc pentru mărfurile rusești pe piețele sale, permițând Moscovei să obțină venituri din exporturi atât de necesare. Drept urmare, Kremlin-ul a reușit să-și consolideze mașina militară și să pună economia rusă pe picior de război. Între timp, China a obținut un acces îmbunătățit la hidrocarburi ieftine, metale, îngrășăminte, produse agricole și armament rusesc de ultimă generație testat în luptă.
Atât pentru China, cât și pentru Rusia, această investiție indusă de război în relația lor de decenii a dat roade - chiar dacă Moscova a trebuit să accepte o dependență mai mare de vecinul său, iar Beijing-ul a trebuit să suporte înrăutățirea relațiilor cu Europa. Dar acum Xi și Putin ar putea obține profituri și mai mari.
În primul rând, Beijing-ul și Moscova au învățat multe despre cum să se protejeze împotriva transformării dominației tehnologice și financiare în arme de către Washington. Capacitatea Rusiei de a purta un război costisitor, în ciuda unui tsunami de sancțiuni occidentale, este cea mai bună demonstrație pentru metodele Chinei de protejare împotriva SUA - fie că este vorba de dependența de renminbi pentru plăți și economii, fie de adoptarea tehnologiei chineze. Moscova și Beijing-ul vor comercializa probabil agresiv aceste instrumente.
În primul rând în sudul global, inclusiv prin intermediul BRICS - și, odată cu războiul său tarifar global, Trump a devenit vânzătorul lor fără să știe.
În al doilea rând, Xi și Putin au spus, timp de mai bine de un deceniu, că modelul occidental de democrație este departe de a fi perfect.
Ce dovadă mai bună în acest sens decât realegerea lui Trump? Cel puțin deocamdată, China poate susține că sistemul său oferă certitudine și o perspectivă pe termen lung care lipsesc în mod flagrant în America lui Trump.
Prof univ dr Cristian Barna este Training Manager la Intelligene4ALL, profesor invitat la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj Napoca și Universitatea București și fost prorector și coordonator de doctorat al Academiei Naționale de Informații Mihai Viteazul din București. Cristian Barna este doctor în sociologie, iar domeniile sale de expertiză sunt sociologia aplicată, studii de informații și securitate, geopolitică, organizații de securitate, criminalitate organizată și studii de terorism.
