Justiția din Franța va emite o nouă decizie privind extrădarea lui Paul Philip al României, cunoscut ca prințul Paul.
Aceasta după ce Curtea de Casație, cea mai înaltă instanță franceză, a anulat decizia care bloca extrădarea lui în România, conform AFP.
Camera de extrădări a Curții de Apel din Paris apreciase în 9 iulie că al doilea mandat european de arestare emis de autoritățile române pe numele bărbatului de 76 de ani are un 'caracter disproporționat', arată Agerpres.
Decizia de miercuri a Curții de Casație, la care a avut acces AFP, subliniază însă că aprecierea unui mandat european ține exclusiv de autoritatea statului emitent, nu de cea a țării căreia i se cere să îl pună în aplicare.
Instanța supremă din Franța observă de asemenea că Curtea de Apel nu a precizat ce drept fundamental ar încălca executarea mandatului.
Un alt complet al camerei de extrădări va trebui deci să reexamineze dosarul.
România a prezentat un prim mandat de arestare pentru Paul al României în decembrie 2020, la scurt timp după ce acesta a fost condamnat la trei ani și patru luni de închisoare pentru trafic de influență și complicitate, într-un dosar în care au fost pronunțate 18 condamnări și s-a estimat că statul român a suferit un prejudiciu de 145 de milioane de euro.
Curtea de Apel din Paris a respins cererea de extrădare în baza acestui mandat în noiembrie 2023, apreciind că nu s-a respectat dreptul la un proces echitabil în legătură cu doi din cei trei judecători români implicați.
Curtea de Justiției a Uniunii Europene (CJUE) a considerat că refuzul Franței 'contravine principiului de încredere reciprocă' între țările europene și că justiția franceză a exercitat 'un control excesiv' al modului de funcționare a sistemului judiciar din România.
În urma pronunțării CJUE, România a formulat o nouă cerere de extrădare în ianuarie anul acesta
Autoritățile române au emis un nou mandat de arestare în ianuarie pentru descendentul regelui Carol al II-lea, unul dintre ultimii regi ai României. Paul Philip al României, cunoscut ca Paul de România, în vârstă de 76 de ani, este acuzat că a colaborat cu o bandă de escroci începând din 2006 pentru a recupera proprietăți pe care le revendica ca moștenitor al familiei regale.
În 1947, familia regală a fost alungată din România de comuniști, iar proprietățile sale au fost confiscate. Persistă însă conflicte în legătură cu bunurile rezultate din moștenire, arată France Press, citată de Agerpres.
Prințul a fost condamnat în decembrie 2020 la o pedeapsă cu închisoarea de trei ani și patru luni pentru trafic de influență și complicitate de către Înalta Curte de Casație din România. În acest caz au fost condamnate 18 persoane, iar prejudiciul pentru statul român a fost estimat la cel puțin 145 milioane de euro. Imediat după condamnarea sa, justiția română a emis un prim mandat de arestare pe numele său.
Camera de extrădări a Curții de Apel din Paris a respins această solicitare în noiembrie 2023, considerând că dreptul la un proces echitabil nu a fost respectat având în vedere neregularitățile depunerii jurământului de către doi dintre cei trei judecători care l-au condamnat.
Pentru a formula o nouă cerere de remitere adresată Franței, Bucureștiul s-a bazat pe decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 29 iulie 2024, pronunțată în urma unei întrebări preliminare. CJUE a considerat că decizia Curții de Apel din Paris este 'contrară principiului încrederii reciproce' între țările europene, exercitând 'un control excesiv' asupra funcționării sistemului judiciar român, a amintit în timpul audierii din 11 iunie președintele camerei de extrădări.
Avocatul general a solicitat predarea lui Paul de România în numele 'principiului prevalenței justiției europene asupra dreptului național'. Avocata prințului, Miriame Laichi, a denunțat 'cel mai mare scandal politic pe care l-a cunoscut o familie regală' în legătură cu 'litigiul succesoral'.
Tatăl prințului, Carol Mircea Grigore, născut în 1920, a fost unul dintre fiii lui Carol al II-lea, rege al României între 1930 și 1940.
