Un plămân de porc modificat genetic a fost transplantat pentru prima oară într-un pacient uman aflat în moarte cerebrală.
Este un studiu experimental realizat în China.
Organul a funcționat timp de 9 zile, marcând o etapă importantă în cercetarea xenotransplanturilor.
Procedura este încă experimentală, din cauza riscurilor majore de respingere și infecție.
Medicii chinezi au transplantat, în premieră, un plămân de porc modificat genetic unui bărbat aflat în moarte cerebrală, iar organul a funcționat timp de nouă zile, potrivit unui articol, publicat, luni, de o echipă de specialiști de la First Affiliated Hospital din cadrul Facultății de Medicină a Universității Guangzhou și National Clinical Centre for Respiratory Disease, în revista Nature Medicine.
Bărbatul, în vârstă de 39 de ani, fusese declarat în moarte cerebrală după ce a suferit un AVC, iar familia și-a dat acordul pentru procedură, scrie News.ro.
Echipa a transplantat plămânul stâng, păstrând plămânul drept original. În orice transplant între oameni sau între animale și oameni - cunoscut și sub numele de xenotransplant - medicii urmăresc cu atenție riscul de infecție și respingere.
Pacientul a primit mai multe medicamente pentru reducerea acestor riscuri, în timp ce plămânul, provenit de la un porc crescut într-un mediu steril, a avut șase modificări genetice pentru a reduce riscul de respingere și infecție.
Porcii sunt considerați candidați buni pentru xenotransplant deoarece organele lor sunt similare ca dimensiune și funcție cu organele umane.
La început nu au apărut semne de respingere, dar după o zi organismul a prezentat complicații, iar experimentul a fost oprit la cererea familiei.
Cercetătorii au raportat în studiu că pacientul a dezvoltat un edem generalizat, cauzat de acumularea de lichid în țesuturi, probabil din cauza unei disfuncții în fluxul sanguin. Pe lângă funcția respiratorie, plămânii contribuie și la menținerea circulației sângelui.
Au existat câteva semne de recuperare parțială la câteva zile după transplant, dar, în ciuda tuturor precauțiilor, medicii au observat că organismul începea să respingă organul.
„Deși acest studiu demonstrează fezabilitatea xenotransplantului de plămân de porc la om, persistă provocări majore legate de respingerea organului și infecții”, notează cercetătorii. Ei au concluzionat că sunt necesare cercetări suplimentare înainte ca această procedură să poată fi repetată într-un studiu clinic.
Întrucât transplantul pulmonar a fost efectuat pe un pacient aflat în moarte cerebrală, rezultatele nu pot fi transpuse direct la persoane în viață.
Au fost înregistrate și alte reușite recente în transplantul de rinichi, ficat și inimi de porc la oameni, dar se crede că aceasta reprezintă prima încercare de transplant al unui plămân de porc la om. Medicii speră ca într-o zi această procedură să devină o opțiune pentru pacienții care au nevoie de organe, însă experții spun că nu se va întâmpla prea curând.
Plămânii sunt organe mult mai complicat de transplantat decât rinichii, inima, sau ficatul, potrivit specialiștilor. Aceste organe au roluri esențiale în filtrarea sângelui, reglarea temperaturii, producerea trombocitelor, menținerea echilibrului pH-ului, apărarea imunitară, precum și funcții metabolice și endocrine. Totodată, spre deosebire de alte organe, plămânii sunt expuși la agenți externi precum virusuri și bacterii, ceea ce complică și mai mult respingerea.
Pentru că sunt atât de mari și acoperiți cu proteine care ajută la apărarea imunitară, chiar și în cazul unui transplant de plămân de la un alt om este dificil să fie evitat instinctul organismului de a respinge ceva străin, a explicat pentru CNN dr. Ankit Bharat, șeful chirurgiei toracice la Northwestern Medicine.
Cel mai mare succes de până acum este cazul unui american, care trăiește cu un rinichi de porc modificat genetic, transplantat în luna ianuarie la Spitalul General din Massachusetts (Massachusetts General Hospital), din Statele Unite.
Anul trecut, au avut loc peste 173.000 de transplanturi de organe la nivel mondial, inclusiv peste 45.000 în Europa, conform unei baze de date globale administrate de ONT (National Transplant Organization) din Spania, și Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
În prezent, în lume există o nevoie uriașă de organe, iar xenotransplantul ar putea fi o soluție, însă experții estimează că aplicarea pe scară largă este încă departe.
Progresele recente în clonare și editarea genetică, împreună cu o mai bună înțelegere a controlului infecțiilor, au permis cercetătorilor să obțină realizări importante în transplantarea altor organe de porc, pași esențiali care ar putea duce într-o zi la o sursă alternativă de organe.
Până atunci, cercetările continuă, iar oamenii de știință explorează inclusiv posibilitatea utilizării plămânului de porc ca suport biologic pentru celulele umane.
