România, Bulgaria și Turcia trebuie să extindă activitatea grupului de combatere a minelor din Marea Neagră și să includă în acesta patrule care să protejeze instalațiile energetice și rutele comerciale de un posibil atac rusesc, a declarat ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, într-un interviu acordat agenției de știri Reuters, citate de BTA, informație preluată de Rador Radio România.
În urma invaziei Rusiei în Ucraina în 2022, minele plutitoare provenite de la câmpurile de luptă au reprezentat o amenințare pentru transportul maritim din Marea Neagră, motiv pentru care aliații NATO din regiune – România, Bulgaria și Turcia – au creat anul trecut un grup comun de contramăsuri împotriva minelor (MCM Marea Neagră).
„Acest proiect va trebui extins într-un proiect de patrulare în următorii ani. Vom discuta acest lucru în viitorul apropiat cu aliații noștri”, a declarat Moșteanu pentru Reuters.
„Marea Neagră va continua să fie un câmp de luptă pentru Rusia. Noi trebuie să o descurajăm și să ne protejăm interesele, care sunt infrastructura energetică, comerțul maritim și libertatea de navigație. Acestea sunt obiectivele noastre și ele vor fi protejate”, a declarat ministrul român al apărării.
România are o frontieră terestră de 650 de kilometri cu Ucraina și a fost lovită de fragmente de drone rusești de mai multe ori în timpul războiului. Moșteanu a anunțat, de asemenea, încercări „aproape zilnice” de a bruia semnalele de telefonie mobilă la Marea Neagră, spunând că Rusia s-ar afla probabil în spatele acestor încercări. Rusia a negat în mod constant aceste acuzații.
Se așteaptă ca România să devină cel mai mare producător de gaze naturale din UE și un exportator net de gaze până în 2027, după finalizarea unui proiect major de producție offshore.
Moșteanu a mai spus că România, care încearcă în prezent să își reducă deficitul bugetar, care este cel mai mare din UE, este puțin probabil să contribuie la noul mecanism de finanțare al NATO – Lista de Cerințe Prioritare pentru Ucraina (PURL).
