Ministerul rus al Afacerilor Externe a anunțat că Moscova nu se mai consideră obligată să respecte moratoriul cu privire la desfășurarea rachetelor nucleare cu rază scurtă și medie de acțiune.
Fostul președinte Dmitri Medvedev, care recent a intrat într-o polemică acidă pe teme nucleare cu Donald Trump, a acuzat țările NATO pentru abandonarea moratoriului și a avertizat că vor urma și alte măsuri ca răspuns, conform Reuters.
„Declarația Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei cu privire la retragerea din moratoriul asupra desfășurării rachetelor cu rază medie și scurtă de acțiune este rezultatul politicii anti-ruse a țărilor NATO”, a scris Medvedev în limba engleză pe X (rețea interzisă în Rusia - n.r.).

„Aceasta este o nouă realitate cu care toți adversarii noștri vor trebui să se confrunte. Așteptați-vă la măsuri suplimentare”, avertizează fostul președinte rus, arată news.ro.
Dmitri Medvedev, care ocupă în prezent funcția de vicepreședinte al puternicului Consiliu de Securitate al Rusiei, nu a dat mai multe detalii.
Statele Unite s-au retras din Tratatul privind forțele nucleare cu rază intermediară de acțiune (INF) în 2019, invocând nerespectarea acestuia de către Rusia. De atunci, Rusia a declarat că nu va desfășura astfel de arme, cu condiția ca nici Washingtonul să nu facă acest lucru.

Cu toate acestea, ministrul de externe Serghei Lavrov a semnalat în decembrie anul trecut că Moscova va trebui să răspundă la ceea ce el a numit „acțiuni destabilizatoare” ale SUA și NATO în sfera sa strategică.
„Întrucât situația evoluează către desfășurarea efectivă în Europa și în regiunea Asia-Pacific a rachetelor cu rază medie și scurtă de acțiune fabricate în SUA, Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei constată că au dispărut condițiile pentru menținerea moratoriului unilateral asupra desfășurării unor arme similare”, a anunțat MAE rus într-un lung comunicat.
Tratatul INF, semnat în 1987 de liderul sovietic Mihail Gorbaciov și de președintele american Ronald Reagan, a eliminat o întreagă clasă de arme – rachetele lansate de la sol cu o rază de acțiune de 500 până la 5.500 de kilometri.

Medvedev, considerat inițial în Occident un potențial lider moderat și reformator, a devenit unul dintre cei mai radicali oficiali de rang înalt de la Moscova în domeniul politicii externe.
Vineri, președintele american, Donald Trump, a ordonat Armatei SUA să poziționeze două submarine nucleare în apropierea Rusiei.
Mișcarea este ca răspuns al Washingtonului față de amenințările fostului președinte rus Dmitri Medvedev, cu care Trump a avut joi un schimb violent de replici pe rețelele de socializare, transmite Reuters.
„Pe baza declarațiilor extrem de provocatoare ale fostului președinte al Rusiei, Dmitri Medvedev, care este în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Federației Ruse, am ordonat ca două submarine nucleare să fie poziționate în regiunile corespunzătoare, în eventualitatea în care aceste declarații prostești și incendiare sunt mai mult decât atât”, a scris Donald Trump într-o postare pe Truth Social.

„Cuvintele sunt foarte importante și pot duce adesea la consecințe neintenționate, sper că acesta nu va fi unul dintre acele cazuri”, a adăugat președintele american.
Joi, fostul președinte rus, un apropiat al lui Vladimir Putin, îl avertizase pe Donald Trump să nu uite că Moscova deține niște capacități nucleare extraordinare încă din epoca sovietică. Anterior, șeful Casei Albe îi transmisese să „aibă grijă ce spune” după Medvedev acesta folosise, la fel, o retorică belicoasă.
Trump a declarat marți că Rusia are la dispoziție „10 zile începând de astăzi” pentru a accepta o încetare a focului în Ucraina sau va fi sancționată cu tarife vamale mari, împreună cu țările care îi cumpără petrolul.

Moscova, care și-a stabilit propriile condiții pentru pace în Ucraina, nu a dat niciun semn că se va conforma termenului limită stabilit de Trump.
Medvedev a devenit una dintre cele mai radicale voci anti-occidentali ale Kremlinului de când Rusia a trimis zeci de mii de trupe în Ucraina în 2022. Criticii Kremlinului nu îl iau în serios, deși unii diplomați occidentali spun că declarațiile sale ilustrează gândirea din cercurile de decizie politică de la Kremlin.