Tururile cicliste ocupă un loc aparte în rândul evenimentelor sportive: presupun o mobilizare extraordinară de forțe, promovează nu doar performanța, ci și zonele prin care trec și oferă gratuit inspirație sutelor de mii de suporteri entuziaști care spun prezent la întâlnirea cu sportivii. Niciun alt sport nu iese atât de mult „în lume” ca un tur ciclist, care se desfășoară pe sute de km de drumuri publice, trecând prin sate pierdute în câmpie, orașe aglomerate și pasuri abrupte de munte.
Turul României, spre exemplu, care anul acesta se desfășoară între 10 și 14 septembrie, acoperă, în 5 zile de competiție, 830 de km, plecând de la Craiova, trecând prin Râmnicu Vâlcea, Brașov, Pitești, Buzău, Slobozia, pentru a se termina, într-un circuit de gală, la București.
Ce se află în spatele unui asemenea eveniment aflăm de la Cătălin Sprînceană, președintele Federației Române de Ciclism, organizatorul Turului României.
Organizarea unui eveniment precum Turul României presupune o investiție serioasă, pentru că organizatorul plătește tot – de la cazarea și masa echipelor, până la autorizațiile de drum, pentru porțiunile de șosea încluse în traseu. Ce alte cheltuieli însemnate presupune organizarea Turului României și care e bugetul total al ediției din acest an?
Într-adevăr, Turul României are nevoie de un buget consistent pentru a fi organizat, dar Federația Română de Ciclism este norocoasă că are alături pentru încă 4 ani de acum înainte un partener puternic precum Auchan România, care înțelege importanța sportului și a promovării țării prin acest eveniment.
Sigur, cazarea, mesele și în general condițiile de ședere în Tur pentru participanți și organizatori reprezintă cel mai mare cost, pentru că vorbim despre o bulă cu peste 400 de persoane care se mută zilnic dintr-un oraș în altul. Efortul logistic este imens, mai ales că în ecuație intră și peste 200 de locuri de parcare și asigurarea zonelor de service pentru biciclete, cu alimentare la apă și energie electrică. Producția transmisiunii Live, cu cameramani pe 6 motociclete, drone etc. reprezintă o alta linie bugetară importantă. De asemenea, logistica se Start/ Sosire implică cca. 500 de garduri de protecție, două camioane care vin special din Olanda și km întregi de bannere cu partenerii. Sistemul de cronometraj este unul special pentru un mare tur ciclist și vine din Ungaria, informațiile generate de acesta urmând să fie integrate și în transmisiunea Live.
În caravana Turului vom avea inclusiv o mașinărie de imprimat tricouri pentru liderii din clasamentele competiției (clasamentul general, clasamentul cățărătorilor, clasamentul românilor etc.), care vor urca zilnic pe podium.
Pe lângă cele mai sus, se mai adaugă costuri pentru sistemul intern de telecomunicații, florile pe care sportivii le primesc, campaniile de PR, echipele de intervenție în caz de urgență și grafica turului.
De fapt, Turul pentru noi a început în Decembrie 2024, când am pornit discuțiile cu autoritățile și campania de obținere a sutelor de avize și acorduri pentru desfășurarea acestuia, bineînțeles o altă linie bugetară importantă mai ales că până în acest moment traseul a fost străbătut de 4 ori integral de către echipele noastre.
Și bineînțeles, vorbim despre costuri cu cei aproape 200 de membri ai staff-ului tehnic, de la echipele de implementare a zonelor de Start și Sosire, la motocicliștii care asigură siguranța, arbitrii, MC, DJ, comentatorii sportivi etc.
Care este scopul acestei investiții? De ce organizați Turul României?
În primul rând, la Federația Română de Ciclism suntem foarte pasionați de ceea ce facem. Pasiunea este primul motor al Turului, după care dorința de a face ciclismul mai popular, mai practicat și mai mediatizat. În plus, ne simțim mândri când arătam lumii întregi frumusețile țării noasre, prin Turul României. Cred că aici vorbim și despre o doză importantă de patriotism și îmi permit să vorbesc și în numele partenerilor noștri de la Auchan și Agenția Națională pentru Sport.
Pentru mine personal, momentele trăite în Tur după luni asidue de muncă și stres sunt foarte emoționante. Să simți energia oamenilor de pe marginea traseului sau a copiilor care flutură drapeul țării pe drumurile din țară, este ceva greu de descris în cuvinte.
Care sunt planurile de viitor pentru Turul României?
Pentru 2026 l-am înscris deja în calendarul UCI, în aceeași perioadă a anului, dar cu o revenire la clasa 2.1, în loc de 2.2. Acest lucru ne va permite să aducem în țară echipe mai mari, care vor genera mai mult show și care vor distribui mai puternic mesajele (sperăm) pozitive despe Tur.
Am avut două ediții 2.2 pentru a susține și o participare românească bogată, dar o dată cu revenirea la 2.1 încercăm să creștem și nivelul de performanță a cicliștilor români, în sensul că locurile pentru echipa națională vor fi mai râvnite.
Pe viitor, sperăm să avem un Tur cu 6 etape, care să cuprindă mai mult din România într-o singură ediție.
Dacă ne gândim la faptul că bicicleta are și scop utilitar – te face să ajungi mai ușor dintr-o parte în alta, mai ales în orașele aglomerate, am putea crede că ciclismul e un sport pe care ți-l permiți. Cât investește un ciclist în pasiunea sa?
Ciclismul se practică cu destul de mulți bani, inclusiv când vorbim despre amatori, dar bicilismul pentru locomoție sau pentru agrement este un stil de viață accesibil pentru toată lumea.
Dacă participarea la competiții necesită biciclete de cel puțin 1000 euro și bani alocați pentru antrenamente, nutriție, cazări, înscrieri, ei bine ciclismul recreațional sau ca modalitate de locomoție se poate face și gratis sau cu maxim câteva sute de lei investite într-o bicicleta second hand, de oraș. În fond, probabil că mulți cititori ai noștri așa și-au și început povestea cu bicicleta, din copilărie sau mai târziu.
Care este în acest moment starea ciclismului în România (sportivi, competiții, performanță)?
Realitatea are și miere, dar și sare. Ciclismul din România este pe un trend crescător, dacă ne raportăm la numărul de evenimente din calendarul federației, numărul de sportivi (în special copii), care participă la Cupa României sau numărul de biciclete de orice fel vândute.
În zona de performață, în ultimii 3 ani au venit 5 medalii la Campionatele Europene, o situație pozitivă făra precendent în istoria ciclismului românesc și un semnal bun.
De asemenea, organizarea constantă a unor competiții mari internaționale, în ultimii doi ani este tot un fapt fără precedent. Și aici mă refer la Campionatul European de Mountain Bike din 2024 de la Cheile Grădiștei, la prima etapă dintr-o Cupa Mondială de Mountain Bike organizată la noi vreodată (E-MTB în acest an tot la Cheile Grădiștei) sau a Cupei Europene de Ciclocros de la Vatra Dornei, în 2024.
Sunt evenimente mari, care alături de Turul României pun ciclismul într-o lumină foarte bună și care sperăm să ajute românii să se urce mai mult pe bicicletă.
Partea mai puțin plină a paharului este că încă nu reușim să venim constant cu rezultate mari internaționale, cel mai probabil dintr-o lipsă a culturii ciclismului, pe care acum încercăm să o clădim.
Oricum, ciclismul de astăzi arată mult mai bine decât cel de acum 10 ani, în cel mai bun sens și acest lucru ne dă încredere că este pe drumul cel bun.
Care sunt planurile de viitor pentru ciclismul românesc?
După ce am găzduit, în 2024, Campionatele Europene de MTB, ne propunem să continuăm campania de aducere în țară a evenimentelor mari internaționale, ca parte din planul de creștere a culturii ciclismului la noi în țară și a încurajării copiilor să facă acest sport. Un exemplu bun în acest sens este obținerea organizării în 2026 și 2027 a Campionatului European de Ciclocros pentru tineret, la Vatra Dornei, alături de partenerii de la ApedalForward și deschiderea negocierilor pentru organizarea Campionatului European de Mountain Bike pentru aceasă categorie. O altă veste bună este că în 2026, vom continua alături de partenerii noștri de la Procycling să organizăm o etapă din Cupa Continantă de Mountain Bike XCO.
De asemenea, Federația va continua să-și focuseze energia către tineri și copii, când vorbim despre performanță.
Și bineînțeles, continuăm să creștem și îmbunătățim Turul României, unul dintre reperele importante naționale sportive, încă din anul 1934.
Despre Turul României
Inspirată de Turul Franței, publicația „Revista Automobilă” a organizat, în 1910, Circuitul Munteniei, pe ruta București-Sinaia-Târgoviște-București, însă competiția a fost pusă de pauză 3 ani mai târziu, din cauza Primului Război Mondial. În 1934, ziarul „Sportul Zilnic” a reluat ideea, organizând prima competiție ciclistă națională - Turului României, supranumită și „Mica Buclă”. Competiția figurează în calendarul Uniunii Cicliste Internaționale din 2008, iar din 2019 este organizată în parteneriat cu Auchan România.
Program și traseu Turul României 2025
● 9 septembrie – Prezentarea echipelor - Craiova
● 10 septembrie - Etapa 1: Craiova – Târgu Cărbunești – Horezu – Râmnicu Vâlcea | 175 km
● 11 septembrie – Etapa 2: Pitești – Topoloveni – Pucioasa – Pasul Dichiu (Piatra Arsă) | 172 km
● 12 septembrie – Etapa 3: Brașov – Întorsura Buzăului – Sărata Monteoru – Buzău | 180 km
● 13 septembrie – Etapa 4: Buzău – Brăila – Însurăței – Slobozia | 212 km
● 14 septembrie – Etapa 5: circuit în București | 95 km
