Mecanismul introducerii taxării inverse la legume-fructe, operațiune anunțată de Profit.ro, ar muta obligația de plată a TVA de la furnizor la cumpărătorul înregistrat în scopuri de TVA (angro/retaileri mari).
Mutarea ar fi exact pe verigile lanțului unde sunt frecvente subdeclarările și „fantomele” comerciale, arată termene.ro.
Ținta declarată: reducerea evaziunii prin „frauda carusel” și stabilizarea încasărilor într-un sector cu risc ridicat.
Contextul este important: de la 1 august 2025, legumele și fructele trec la cota 11% TVA (noua cotă redusă), astfel că, dacă UE aprobă taxarea inversă, aceasta s-ar aplica doar între plătitori de TVA, nu la vânzările către consumatorul final.
Procedural, România are nevoie de o Decizie de punere în aplicare a Consiliului UE, emisă în baza art. 395 din Directiva TVA; fără această derogare, extinderea mecanismului la legume-fructe nu este posibilă.
Ce este taxarea inversă
Taxarea inversă este mecanismul de colectare a TVA prin care beneficiarul (cumpărătorul înregistrat în scopuri de TVA), nu furnizorul, autofacturează/achită TVA-ul către buget. Se aplică exclusiv B2B și doar în domenii permise de lege sau autorizate special de Consiliul UE.
În practică, furnizorul emite factură fără TVA („taxare inversă”), iar cumpărătorul colectează și deduce TVA în aceeași perioadă — efect net, de regulă, zero pe fluxul de numerar al tranzacției.
România folosește deja mecanismul pe segmente precum deșeuri/materiale reciclabile, lemn, cereale/plante tehnice, construcții/terenuri (în anumite situații), aur de investiții și livrări IT peste pragul legal, precum și pentru achiziții intracomunitare. Extinderea la legume și fructe necesită derogare UE (art. 395), solicitată punctual și pe termen limitat.
Avantajele taxării inverse la legume și fructe
România are cel mai mare „VAT Gap” din UE. În rapoartele Comisiei/EC (și sintezele 2024–2025), România rămâne în vârful clasamentului: estimări recente indică ~36–37% pentru 2021 și ~30,6% în 2022 (rapid estimat) – semn că evaziunea pe TVA rămâne structurală. Aceste valori sunt economiei per ansamblu, dar explică presiunea pentru măsuri țintite în sectoare de risc precum legume-fructe.
Avantaje:
Statul: reduce riscul de fraudă cu TVA pe verigile vulnerabile (angro/import), stabilizează colectarea.
Firmele: nu mai avansează TVA la vânzare; se reduce riscul de neîncasare a TVA când clientul întârzie.
Limite: nu se aplică la retail către populație; firmele cu TVA de recuperat pot avea blocaje de cash; crește complexitatea contabilă.
Taie stimulentul de a vinde cu TVA „nevirat” în lanțul B2B (import/angro → distribuitor), unde azi se „evaporează” TVA prin insolvențe în lanț sau companii paravan.
Simplifică verificarea: Fiscul se uită la auto-colectarea TVA la cumpărătorii relevanți (mai puțini și mai mari).
România poate primi derogarea CE pentru a utiliza de anul următor și la legume - fructe acest mecanism, pe care îl aplică deja în câteva domenii cu risc mare de evaziune la TVA.
România are cea mai mare rată de neîncasare la TVA din UE.
Totodată, Finanțele pregătesc taxarea inversă și în alte domenii, a spus ministrul.
Taxarea inversă este procedura aplicată de beneficiarul unei livrări de bunuri/prestări de servicii care, conform legii, devine persoană obligată la plata TVA pentru achizitia de bunuri/servicii efectuată, prin excepție de la regula generală conform căreia persoana obligată la plata TVA este furnizorul bunurilor/prestatorul serviciilor.
De ce este important: Taxarea inversă este considerată de unii specialiști în fiscalitate ca o modalitate eficientă de a combate evaziunea la TVA. În timp ce taxarea inversă aplicată doar în domeniile cu risc fiscal ridicat, cum sunt cele la care România aplică deja și cel pregătit acum de Finanțe, are mai mulți susținători, taxarea inversă generalizată este considerată eficientă de unii consultanți, dar contestată de mulți alții. Având în vedere că din 2030 intră în vigoare noile reguli referitoare la TVA în UE iar obținerea unei derogări pentru taxare inversă generalizată poate dura ani, aceasta nu pare să mai fie o opțiune, în timp ce varianta sectorială ar putea aduce beneficii în anii următori.
"Avem în pregătire câteva domenii, de exemplu legume - fructe, pentru taxare inversă. La legume - fructe am trimis Comisiei și avem discuții în septembrie.
Ceea ce pregătim acum, am putea avea aprobat anul următor. În ce privește taxarea inversă generalizată, a fost pierdută fereastra de oportunitate", a declarat pentru Profit.ro ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
România, lider în UE în ce privește pierderile la colectarea TVA
Pentru 2022, Comisia Europeană estimează, în cel mai recent raport, un decalaj de 30,6% între TVA care poate fi potențial încasată (dacă s-ar încasa toată TVA posibilă) și TVA încasată efectiv, adică 41,8 miliarde lei, în scădere de la 34,8% în 2021.
Datele preliminare pentru 2023, indică o creștere a neîncasării la TVA la 33,7%, o înrăutățire față de 2022, dar totuși sub nivelul din 2021. Procentajul de neîncasare de 33,7% ar fi echivalent cu 54 miliarde lei.
La ce aplică acum România taxarea inversă
Taxarea inversă este o măsură de simplificare, cu scopul de a reduce evaziunea în domeniul în care se aplică.
Operațiunile pentru care se aplică în prezent taxarea inversă sunt:
- livrarea de bunuri:
- deșeuri feroase și neferoase, de rebuturi feroase și neferoase, inclusiv produse semifinite rezultate din prelucrarea, fabricarea sau topirea acestora;
- reziduuri și alte materiale reciclabile alcătuite din metale feroase și neferoase, aliajele acestora, zgură, cenușă și reziduuri industriale ce conțin metale sau aliajele lor;
- deșeuri de materiale reciclabile și materiale reciclabile uzate constând în hârtie, carton, material textil, cabluri, cauciuc, plastic, cioburi de sticlă și sticlă;
- materialele de mai sus după prelucrarea/transformarea acestora prin operațiuni de curățare, polizare, selecție, tăiere, fragmentare, presare sau turnare în lingouri, inclusiv a lingourilor de metale neferoase pentru obținerea cărora s-au adăugat alte elemente de aliere;
- livrarea de masă lemnoasă și materiale lemnoase;
- livrarea de cereale și plante tehnice, inclusiv semințe oleaginoase și sfeclă de zahăr, care nu sunt în principiu destinate ca atare consumatorilor finali;
- transferul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră;
- livrarea de energie electrică către un comerciant (de energie) persoană impozabilă:
- transferul de certificate verzi;
- construcțiile, părțile de construcție și terenurile de orice fel, pentru a căror livrare se aplică regimul de taxare prin efectul legii sau prin opțiune;
- livrările de aur de investiții efectuate de persoane impozabile care și-au exercitat opțiunea de taxare și livrările de materii prime sau semifabricate din aur cu titlul mai mare sau egal cu 325 la mie, către cumpărători persoane impozabile;
- furnizările de telefoane mobile, și anume dispozitive fabricate sau adaptate pentru utilizarea în conexiune cu o rețea autorizată și care funcționează pe anumite frecvențe, fie că au sau nu vreo altă utilizare;
- furnizările de dispozitive cu circuite integrate, cum ar fi microprocesoare și unități centrale de procesare, înainte de integrarea lor în produse destinate utilizatorului final;
- furnizările de console de jocuri, tablete PC și laptopuri.
- livrarea de gaze naturale către un comerciant (de gaze) persoană impozabilă.
