Combinatul siderurgic Liberty Galați, fostul Sidex, parte a conglomeratului multinațional GFG Alliance controlat de miliardarul Sanjeev Gupta, aflat în concordat preventiv pentru evitarea insolvenței din 5 martie 2025, se judecă de aproape 2 ani cu Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), obiectul litigiului fiind o bază de impunere suplimentară pentru impozitul pe profit, aferentă perioadei 2019-2022, stabilită de Fisc în octombrie 2023 la peste 2,4 miliarde lei.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Suma reprezintă cheltuieli ale Liberty Galați, în principal din tranzacții cu companii din grupul-mamă GFG Alliance, reconsiderate drept nedeductibile de către ANAF, care i-a impus atunci companiei să plătească în plus impozit pe profit de aproape 390 milioane lei pentru baza de taxare recalculată.
Această sumă de 390 milioane lei aflată în litigiu este separată de cea de peste 587 milioane lei pe care Liberty Galați recunoaște că o datorează Fiscului, potrivit documentelor din dosarul de concordat preventiv al companiei, și care reprezintă 12,52% din totalul creanțelor cu drept de vot din procedură, cifrat la aproape 4,7 miliarde lei.
Recent, instanța a omologat planul de restructurare depus de Liberty Galați în cadrul procedurii de concordat preventiv. Astfel, din 1 august, au fost suspendate de drept executările silite individuale asupra companiei ce au ca obiect recuperarea unor creanțe afectate și curgerea prescripției dreptului de a cere executarea silită a acestora. Potrivit Viața Liberă, ANAF a votat împotriva omologării. Planul prevede plata în proporție de 100% a creanțelor garantate, salariale, bugetare și a celor ale creditorilor indispensabili și un grad de îndestulare de 25% pentru creditorii chirografari.
În perioada vizată de ANAF în litigiul privind deductibilitatea unor cheltuieli, Liberty Galați a raportat profit net de 28,8 milioane lei (2019), pierdere de 51,3 milioane lei (2020), profit net de 1,36 milioane lei (2021) și pierdere de 821,5 milioane lei (2022), potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Ulterior, pierderile s-au amplificat dramatic: 2,24 miliarde lei în 2023 și 1,61 miliarde lei în 2024.
Compania a atacat în instanță decizia de impunere de 390 milioane lei și a obținut anul trecut suspendarea executării acesteia, până la soluționarea procesului pe fond, aflat pe rol, în care Liberty Galați solicită anularea deciziei, susținând că respectivele cheltuieli de 2,4 miliarde lei au fost reconsiderate incorect drept nedeductibile de către ANAF, potrivit documentelor din dosar, analizate de Profit.ro.
Procesul reflectă complexitățile interpretării fiscale a tranzacțiilor intragrup și a prețurilor de transfer asociate acestora, precum și a altor tipuri de cheltuieli, din punct de vedere al deductibilității la calculul bazei de impunere pentru impozitul pe profit, de natură să reducă sumele datorate Fiscului. Subiectul a căpătat o importanță sporită în ultima perioadă, de stres bugetar intens, în care Guvernul caută soluții de majorare a încasărilor din taxe.
″E nevoie de oameni specializați și bine pregătiți pe controlul prețurilor de transfer, care este o componentă importantă, și aici, fără oameni specializați, nu poți să stabilești cu exactitate și să identifici această componentă, care să îi facă pe cei care lucrează (firmele străine care activează – n.r.) în România să plătească sume corecte statului român. (...) toate companiile care lucrează în România trebuie să achite taxe statului român, de unde fac profituri importante. Și trebuie să ne asigurăm de asta. Toate companiile, indiferent de capital, că sunt românești, că sunt străine, aici nu e vorba de a acționa împotriva unui grup de companii, ci de a te asigura de echitate în condiții de piață″, a declarat, pe 11 iulie, premierul PNL Ilie Bolojan.
Partenerii de guvernare de la PSD au propus recent, pentru al doilea pachet de măsuri fiscal-bugetare ce ar urma să fie adoptat de Guvern, chiar ″Blocarea înstrăinării profiturilor în cazul corporațiilor multinaționale - cheltuielile cu serviciile de consultanță, management și administrative externe prestate de persoane nerezidente și intragrup transfrontaliere în Romania devin nedeductibile, ca să fie stopate optimizările fiscale″.
Grosul bazei de impunere suplimentare de peste 2,4 miliarde lei constă în cheltuieli din tranzacții intragrup ale Liberty Galați recalificate drept nedeductibile de către ANAF, în dezacord cu compania, care spune că le-a dedus în mod corect și în acord cu legislația în vigoare și cu standardele naționale și internaționale în domeniu.
Vânzări de produse siderurgice către afiliați
O bună parte, de 496 milioane lei, vizează prețurile cu care Liberty Galați a vândut produse siderurgice finite și semifinite către firme de intermediere și distribuție afiliate din grupul GFG Alliance, pentru revânzare ulterioară. ″(...) au concluzionat organele fiscale că prețurile pe care le-a practicat societatea în raporturile cu afiliați au fost mult prea mici și din cauza asta s-au ratat multiple venituri″, scrie în documentele din dosarele proceselor Liberty Galați-ANAF.
″(...) echipa de inspecție fiscală a identificat deficiențe în justificarea prețurilor aferente tranzacției privind vânzarea produselor siderurgice plate către distribuitori AMFCE cu risc scăzut pentru revânzare ulterioară, cu privire la aplicarea metodei marjei nete de tranzacționare și, având în vedere ca societatea nu a justificat și documentat valorile folosite în calculul indicatorilor de profitabilitate ai societăților testate (...), echipa de inspecție fiscală consideră că dosarul prețurilor de transfer a fost prezentat incomplet și că societatea nu a demonstrat prin metoda marjei nete că prețurile de transfer respectă principiul valorii de piață. A precizat faptul că echipa de inspecție fiscală a calculat indicatorii de comparabilitate ai părții testate și pe cei ai comparabilelor pe baza activelor operaționale, folosind aceleași elemente din baza de date ORBIS, respectiv imobilizări necorporale, imobilizări corporale, stocuri, debitori. A arătat că, în mod corect, echipa de inspecție fiscală a procedat la excluderea societăților care au înregistrat pierdere recurentă din eșantionul final de comparabilitate″, a fost argumentul ANAF.
Însă compania a replicat că Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC) din ANAF ″nu a ținut cont de faptul că algoritmul de stabilire a prețurilor practicate de toate entitățile din grupul GFG Alliance (inclusiv Liberty Galați) este aceleași, indiferent dacă cumpărătorii sunt sau nu persoane afiliate (...), împrejurare care relevă respectarea principiului valorii de piață″.
Potrivit documentelor, Liberty Galați a susținut că ″aceste ajustări de prețuri de transfer au fost realizate (de către ANAF – n.r.) cu încălcarea flagrantă a principiilor și reglementărilor specifice materiei prețurilor de transfer (...), respectiv: (...) societățile identificate de echipa de inspecție fiscală (pentru comparație – n.r.) nu sunt în niciun fel comparabile sub aspectul cifrelor de afaceri, al veniturilor din exploatare, al valorii activelor, al capacității de producție, (...) echipa de inspecție nu a aplicat criterii cantitative pentru identificarea comparabilelor finale și a exclus toate companiile care înregistrează pierderi″.
″Prin urmare, rezultatele obținute de ANAF abundă în anomalii care afectează decisiv gradul de credibilitate și încredere al analizei de comparabilitate, în condițiile în care echipa de control era obligată să ia în considerare cele 9 comparabile pan-europene care, din perspectiva criteriului geografic, erau apte de a fi considerate companii comparabile″, și ″aceasta cu atât mai mult cu cât, potrivit para. 3.38 din Ghidul OECD: Selectarea oricărei opțiuni de extindere a analizei va depinde de faptele și circumstanțele cazului, și în special de impactul defectelor de comparabilitate asupra fiabilității analizei″, a arătat Liberty Galați.
Astfel, compania a acuzat ″ignorarea completă a dosarelor prețurilor de transfer deținute si prezentate de societate; încălcarea flagrantă a liniilor directoare privind prețurile de transfer emise de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (Ghidul OCDE); omisiunea asigurării comparabilității cu privire la: 1.condițiile de livrare, 2. condițiile de încasare, 3. regiunea geografică, 4. volumul anual agreat, 5. Politica de reduceri comerciale, 6. condițiile INCOTERMS diferite - ceea ce a condus la rezultate total nerelevante; stabilirea unui eșantion de comparabilitate total nerelevant si fără elemente de similaritate cu societatea (societăți cu venituri din exploatare mult mai mici, calcularea greșită a ratei rentabilității activelor totale, înlăturarea din eșantion a societăților care înregistrează pierderi); stabilirea unui eșantion de societăți comparabile din zone geografice total diferite (din 41 de societăți, doar 2 sunt din Europa, diferența fiind din Asia si cele 2 Americi); raportarea la piețe pe care Liberty nu operează (90% din situații) (...)″.
Certificate CO2 tranzacționate cu combinatul-″frate″ ceh de la Ostrava
ANAF a mai recalificat drept nedeductibile cheltuieli de peste 192 milioane lei ale Liberty Galați aferente unor tranzacții cu certificate de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) derulate cu combinatul siderurgic Liberty Ostrava, parte a aceluiași conglomerat GFG Alliance.
″(...) s-a considerat că prețurile negociate de Liberty Galați SA cu entități terțe, chiar dacă au fost apropiate ca valoare prețului agreat cu entitatea afiliată Liberty Ostrava, acestea nu sunt aferente unor tranzacții încheiate între independenți care pot fi folosite pentru analiza de comparabilitate, acestea fiind în fapt oferte de prețuri estimate. A arătat că societatea nu a respectat termenii contractuali, respectiv termenul de restituire a certificatelor C02 stabilit în contract, fapt ce a dus la reîncadrarea contractului ca nefiind de tip forward.
A arătat că echipa de inspecție fiscală nu a respins tranzacția pe motiv ca nu are substanță economică, așa cum invocă societatea, ci a evaluat conduita reală a părților, a identificat nerespectarea termenilor contractuali și a determinat substanța faptică, delimitând cu exactitate tranzacția efectivă ca nefiind un contract forward. A precizat că echipa de inspecție fiscală a aplicat în mod corect metoda comparării prețurilor necontrolate, utilizând în cadrul analizei prețul de piață spot din data tranzacției, respectiv din data de 30.03.2022″, a argumentat ANAF.
″(...) și în acest caz s-au făcut ajustări de prețuri de transfer, pe ce principiu, pe ideea că Liberty Galați a întârziat efectuarea obligației contractuale de a livra certificatele pe care le-a cumpărat acest afiliat. (...) întârzierea a fost provocată de contextul din România, din cauza faptului că, la rândul ei, Liberty Galați a primit cu întârziere aceste certificate de la statul român, le-a și livrat cu întârziere către partenerul contractual. Asta era un element imprevizibil, care nu justifica să înlocuiești prețul agreat de părți și prevăzut de contract, un preț de la momentul livrării, pentru că părțile nu puteau să știe la momentul în care vor încheia contractul care or să fie fluctuațiile, (...) sunt chestiuni care nu pot fi anticipate. La fel, nu putea să știe societatea în momentul în care încheia contractul că statul român va întârzia atât de mult livrarea acestor certificate. În mod evident, și aceste ajustări nu țin cont nici de contract și nici nu țin cont de context.
(...) între societate și entitatea afiliată Liberty Ostrava a intervenit contractul de vânzare cumpărare (de certificate CO2 – n.r.) cu condiție de revânzare ulterioară la preț determinat în avans (contract de tip „forward”). A arătat că abordarea DGAMC relevă existența unor împrejurări care creează o îndoială serioasă cu privire la legalitatea deciziei de impunere, în condițiile în care DGAMC a reîncadrat tranzacția supusă analizei din una de tip „forward” într-una de tip „spot” deși, contrar prevederilor art. 11 alin. (1) din Codul fiscal, pârâtele nu au prezentat nicio dovadă că tranzacția de tip „forward” ar fi lipsită de substanță economică″, au fost argumentele Liberty Galați.
Contract de servicii corporative cu o firmă din grup
Un alt subiect de litigiu este un contract încheiat în iulie 2019 între Liberty Galați și entitatea juridică britanică Wyelands Capital LTD, controlată direct de Sanjeev Gupta și intrată între timp în insolvență în UK, în primăvara anului trecut. Contractul prevedea ca Wyelands să presteze ″servicii centralizate de grup″ (servicii de resurse umane, contabilitate, audit și altele) pentru Liberty Galați. Firma britanică a lui Gupta presta astfel de servicii pentru mai multe companii din grupul GFG Alliance.
În perioada 2019-2022, Wyelands a încasat de la combinatul gălățean, în baza contractului menționat, circa 184,5 milioane lei, cheltuieli recalificate drept nedeductibile de către ANAF.
Potrivit documentelor de la dosar, ANAF a pus ″sub semnul întrebării însăși valabilitatea contractului″, a susținut că în contract ″nu ar fi fost definită noțiunea de <servicii centrale>″, a considerat că Liberty Galați ″nu ar fi dovedit caracterul esențial și indispensabil al serviciilor centralizate prestate de Wyelands Capital LTD pentru optimizarea producției sau activitatea cotidiană, precum și beneficiul generat prin prestarea acestor servicii″, precum și că ″respectivele servicii nu s-ar reflecta în paradigma de funcționare a societății″, și a notat că ″plata serviciilor agreate între Liberty și Wyelands Capital LTD ar fi fost făcută într-un alt cont decât cel al prestatorului″.
″(ANAF – n.r.) a mai subliniat că în contract este menționat un volum mare de servicii, în timp ce, în vederea justificării prestării efective a acestora, au fost prezentate documente cu evident caracter de formă, iterând, în acest sens, calitatea înscrisurilor prezentate, care cuprind consemnări cu grad mare de generalitate sau fără relevanță sau legătură directă, precum și lipsa elementelor menite să asigure identificarea completă a tranzacțiilor efectuate, din care să reiasă fără echivoc conținutul operațiunii economico-financiare efectuată. A precizat că echipa de inspecție a analizat legătura dintre achiziția de servicii centrale de la Wyelands Capital LTD și livrările de bunuri specifice societății Liberty Galați SA, în scopul clarificării dacă serviciile achiziționate sunt în scopul desfășurării activității economice, adică dacă se poate vorbi de existența unei legături concrete între necesitatea achiziției și specificul activității economice a societății, în speță bunurile produse în scopul vânzării (producția de metale feroase sub forme primare și de feroaliaje).
A arătat că documentele prezentate de societate nu au probat acest tip de raționament și practica comercială și că din perspectiva beneficiului obținut la nivelul local, acesta este unul nematerial și nedemonstrabil, întrucât nu s-a probat că serviciile prestate au generat valoare adăugată directă în activitatea economică curentă a societății. A arătat că documentele prezentate de către societate (...) nu prezintă un grad de exactitate și de detaliu apt pentru a permite aprecierea legăturii cheltuielilor la care se referă cu activitatea curentă a contribuabilului și nici un grad de corelație cu prevederile specifice contractuale invocate a fi prestate și îndeplinite. A arătat că, în conformitate cu prevederile art. 25 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, nu este îndeplinită condiția referitoare la deductibilitatea cheltuielilor aferente prestărilor de servicii de către firma Wyelands Capital LTD, în speță nu s-a probat de către societate că aceste cheltuieli au fost cheltuieli efectuate în scopul desfășurării activității economice″, scrie în documente.
În replică, Liberty Galați a afirmat că ″(...) organele fiscale au refuzat să analizeze în mod concret și nu au avut în vedere absolut deloc multitudinea de documente justificative pe care Liberty le-a pus la dispoziție pe parcursul inspecției fiscale și care dovedesc tocmai prestarea serviciilor de către Wyelands Capital LTD (...)″.
″ DGAMC a pretins că, în cuprinsul contractului, nu ar fi definită noțiunea <servicii centrale> deși serviciile (care fac obiectul contractului) sunt prezentate în cuprinsul art. 4 din contract. (...) contrar susținerilor DGAMC (...), dovada prestării serviciilor și legătura cheltuielilor cu activitatea curentă a contribuabilului reprezintă fapte juridice ce pot fi demonstrate cu orice mijloace de probă, societatea prezentând pe parcursul inspecției fiscale și cu ocazia formulării punctului de vedere un volum consistent de documente, care atestă prestarea efectivă a serviciilor și care au fost, cu desăvârșire, ignorate de DGAMC.
Astfel, aceste documente indică nu doar valoarea adăugată a intervențiilor Wyelands Capital LTD, ci și caracterul lor inerent derulării activității. (...) pârâta a interpretat într-o manieră abuzivă atât clauzele contractului încheiat între părți, cât și documentele justificative puse la dispoziția organelor fiscale de către reclamantă pe parcursul inspecției. (...) pârâta a ignorat toate documentele justificative, într-un volum considerabil, pus la dispoziția echipei de inspecție fiscală de către reclamantă″, a arătat Liberty Galați.
Împrumuturi intragrup
ANAF a mai stabilit o bază suplimentară de impunere de peste 27 milioane lei, reprezentând rambursări de credite contractate de Liberty Galați de la entități din grup:
″(...) în luna iulie a anului 2019, Liberty Galați a beneficiat de credite acordate de părțile sale afiliate, rata variabilă de dobândă agreată fiind Euribor la 3 luni+5%, iar DGAMC a analizat aceste tranzacții și a concluzionat că rata de dobândă este mai mare decât nivelul de piață și a stabilit o bază impozabilă suplimentară de 27.147.814 lei pentru perioada iulie 2019-martie 2022″.
″(...) această abordare a DGAMC relevă existența unor împrejurări care creează îndoieli serioase cu privire la legalitatea deciziei de impunere, în condițiile în care DGAMC a recurs la metodologia furnizată de agenția de estimare a ratingului de credit Moody's, deși aceasta nu este publică și nu a fost atașată RIF. DGAMC a utilizat indexul de referință Euribor fără a indica maturitatea avută în vedere, respectiv o săptămână, o lună, 3 luni, 6 luni sau 12 luni, deși, potrivit pct. 10.32 din Ghidul OCDE, era ținută să procedeze în această manieră atât timp cât, pentru fiecare maturitate în parte, există valori distincte. Or, această deficiență constituie un nou impediment în calea verificării corectitudinii ajustărilor stabilite de DGAMC″, a replicat Liberty Galați.
″(...) analiza respectă întocmai atât prevederile naționale privind analiza prețurilor de transfer, cât și prevederile liniilor directoare privind prețurilor de transfer OCDE referitoare la analiza tranzacțiilor de finanțare. Mai exact, a menționat că analiza prezentată în Raportul de inspecție fiscală s-a bazat pe tranzacții comparabile de împrumut cu caracteristici similare cu cele ale tranzacțiilor analizate, și încheiate în circumstanțe economice comparabile.
Mai mult, în vederea creșterii gradului de comparabilitate, echipa de inspecție fiscală a realizat ajustări de comparabilitate referitoare la ratingul de credit aferent debitorului și maturitatea tranzacției, precum și în legătură cu gradul de securizare al tranzacțiilor comparabile. Totodată, a precizat că echipa de inspecție fiscală a luat în considerare ratingul de credit atribuit debitorului tranzacției de finanțare, în condițiile în care ratingul de credit reprezintă elementul central în cazul analizelor de prețuri de transfer în legătură cu tranzacțiile de finanțare, potrivit prevederilor par. 10.62 din Liniile directoare privind prețurile de transfer OCDE″, și-a apărat ANAF poziția.
Baza de impunere suplimentară stabilită de Fisc mai include o iertare de datorie din partea acționarului direct Liberty Holdco Galați&Skopje Limited, achiziția de drepturi de proprietate intelectuală de la fostul proprietar ArcelorMittal, reîncadrarea unor tranzacții cu certificate CO2 derulate cu Gazprom Marketing&Trading LTD, reîntregirea bazei impozabile aferente anului 2021 ca umare a nerecunoașterii unei pierderi de peste 196 milioane lei, reconsiderarea unor cheltuieli cu amortizarea de mijloace fixe și cu constituirea de provizioane, respectiv constatarea existenței unor tranzacții cu parteneri inactivi.
Liberty Galați a contestat concluziile ANAF în cazul fiecăruia dintre cazurile enumerate.
″Raportat la conținutul concret al actului administrativ contestat, la valoarea mare a creanței fiscale, la faptul că actul administrativ fiscal a cărui suspendare se solicită este titlu executoriu și reclamanta are o situația financiară ce nu ar permite plata sumei imputate la termen și nici întreprinderea de demersuri suplimentare pentru achitarea sumei în cel mai scurt timp posibil (precum contractarea unui credit sau vânzarea activelor), astfel cum reiese din raportul de expertiză extrajudiciară depus de aceasta la dosarul cauzei, iminența producerii pagubei este o consecință directă a executării respectivului act, având ca efect lipsirea reclamantei de fondurile necesare continuării activității. Aceasta ar putea conduce la intrarea societății în insolvență, iar dat fiind numărul mare de creditori chirografari ai acesteia și numărul mare de angajați, efectele intrării în insolvență ar fi greu de reparat″, a mai spus compania, în susținerea cererii de suspendare a executării deciziei de impunere, admisă de tribunal anul trecut.
Suspendarea a fost confirmată în mai anul acesta de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).
Drept probă, Liberty Galați a depus pe suport tehnic un număr de 3.900 de fișiere, iar un expert în prețuri de transfer desemnat de instanță va trebui să le analizeze. Procesul pe fond privind anularea deciziei de impunere este în continuare în derulare.
