Autori

Grupul austriac Raiffeisen a încheiat cu un profit record de 254 de milioane de euro realizat anul trecut în România, în creștere cu 47% față de rezultatul din 2021, pe fondul creșterii puternice a veniturilor din dobânzi, dar și a volumului de credite. Anterior, cel mai bun rezultat al băncii în termeni nominali fusese 2018. Raiffeisen Bank a încheiat anul trecut și cu un rezultat impresionant la nivelul grupului (+164%), însă cea mai mare parte a profitului nu poate fi distribuită, fiind blocată în Rusia.

UniCredit Bank a încheiat anul trecut cu un profit net ajustat de 200 de milioane de euro în România, în creștere cu peste 16% față de rezultatul din 2021. La nivelul grupului italian profitul ajustat a crescut cu aproape jumătate la 5,2 miliarde de euro, în timp ce cel neajustat s-a mărit de peste trei ori la 6,5 miliarde de euro, mai ales pe fondul unui rezultat record în trimestrul al patrulea.

Indicatorul de încredere în economie a scăzut pentru a doua lună la rând în ianuarie, în răspăr cu evoluția de la nivel european, și este la limita dintre expansiune produsului intern brut și recesiune. Toate sectoarele au arătat date mai slabe decât în decembrie. Intențiile de angajare sunt, însă, în creștere.

Dinamica anuală a creditului acordat de bănci a continuat să scadă în decembrie pe toate categoriile de împrumuturi, cu excepția celor în valută pentru companii, dar și în cazul acestora se observă o încetinire față de lunile precedente. Mai mult, anul trecut doar creditul în monedă străină pentru firme a crescut în termeni reali, depășind inflația, în timp ce împrumuturile pentru populație au scăzut cu două cifre și au avut cea mai proastă evoluție de când avem date disponibile.

România are riscuri la adresa stabilității financiare dinspre deficitul bugetar și cel de cont curent, hrănit de primul și plătește dobânzi mai mari (cele mai mari din UE) decât sugerează dimensiunea economiei, arată economistul șef al Raiffeisen Bank România și fostul președinte al Consiliului Fiscal. Reducerea deficitului este un ”must” spune Dumitru, care adaugă că România nu are piețe financiare suficient de dezvoltate care să permită creșterea datoriei publice și este dependentă de finanțarea externă.