Autori

Banca Națională a României consideră ”deosebit de îngrijorătoare” creșterea deficitului de cont curent la un nivel peste așteptări în acest an și menținerea lui la un nivel ridicat și în 2023, ca urmare a riscurilor asupra inflației, costurilor de finanțare și a sustenabilității creșterii economice. BNR vede o încetinire a dinamicii produsului intern brut pe parcursul anului viitor și se așteaptă și la frânarea dinamicii salariilor în viitorul apropiat.

Numărul litigiilor dintre bănci și clienții persoane fizice a scăzut de la circa 40.000 în 2015-2016 la puțin peste 13.000, arată Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB). Alexandru Păunescu, reprezentantul BNR în conducerea Centrului, spune că numărul litigiilor ar putea fi mai mic, însă procesele trenează, și recomandă judecătorilor să trimită părțile la conciliere, așa cum s-a întâmplat în acest an în 122 de dosare.

Finanțele s-au descurcat bine în acest an cu menținerea sub control a deficitului bugetar, dar situația se complică pe final de an, în contextul în care dinamica veniturilor încetinește și taxele și impozitele pe consum au început să aducă bani sub așteptări, spune Valentin Tătaru, economistul șef al ING Bank România, la Maratonul Fiscalității, organizat de Profit News TV. Anul viitor va fi mult mai dificil, în contextul în care economia încetinește și statul nu va mai beneficia de creșterea nominală de peste 20% a produsului intern brut umflată de inflație. Creșterea pensiilor cu 12,5% este considerată rezonabilă de către economistul ING, care atrage însă atenția că și în 2023 inflația se va menține ridicată, ceea ce va duce la scăderea veniturilor reale.

Economistul Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, atrage atenția că trecem printr-un context internațional care susține creșterea inflației și arată spre guverne care și-au închis singure opțiunile cu datoria ridicată generată în ultimul deceniu și din care au ca singură ieșire tot creșterea prețurilor. Societatea este și ea aplecată spre opțiuni, cum sunt politicile redistributive și cele de mediu, care presează tot spre o inflație mai mare.

Valentin Lazea, economist șef al Băncii Naționale a României, pune în discuție ținta de inflație a băncilor centrale. Se întreabă dacă, în contextul schimbărilor structurale ale economiei la nivel mondial, vor merita sacrificiile care ar trebui făcute pentru a duce inflația la un nivel care ar putea fi de neatins, după ce în peste un deceniu după criza financiară băncile centrale s-au străduit să facă inflație fără să reușească.