Autori

Băncile din România au primit 7.872 de solicitări pentru suspendarea obligațiilor de plată a ratelor până la finele lunii august 2022, în conformitate cu prevederile Ordonanței 90/2022 care instituie un nou moratoriu public. Spre comparație, în timpul moratoriului din timpul pandemiei COVID-19 au fost suspendate ratele pentru circa 700.000 de clienți. Un număr considerabil de debitori persoane fizice au schimbat indicele de referință din contracte.

Inflația și-a continuat neabătută creșterea în septembrie și a încheiat trimestrul al treilea din nou peste prognoza băncii centrale. Produsele alimentare s-au scumpit în prima lună de toamnă, mai ales zahărul, untul și brânza, dar au venit și noi creșteri de prețuri, de peste 7%, la curentul electric.

Economistul șef al ING Bank România spune că principala preocupare trebuie să fie în perioada următoare pentru evoluția economiei, mai ales în contextul în care iarna se anunță foarte grea din cauza potențialelor probleme energetice și în condițiile în care prețurile mari deja închid consumatorii intensivi din industrie. ”Pentru noi este esențial ca economia zonei euro să nu se contracte prea mult și să nu dureze prea mult”, spune Valentin Tătaru. Inflația ar urma să mai crească pe final de an, și după ce se întrevede o scădere BNR ar putea lăsa cursul să crească. Dobânzile urmează să mai crească și ele, și se va vedea în IRCC peste jumătate de an.

Randamentele plătite de stat pentru finanțarea datoriei au crescut pe toate scadențele în octombrie și au ajuns la 8,6% la scadența pe 10 ani, cel mai ridicat nivel al toamnei și nu departe de maximele anului. Ministerul Finanțelor se ferește să plătească dobânzile ridicate și a închis fără succes o licitație pentru titluri cu scadența în 2036. Mai rău decât România o duce Ungaria la acest capitol, însă analiștii cred că situația s-ar putea îmbunătăți anul viitor.

Fitch Ratings a confirmat ratingul suveran al României la BBB- cu perspectivă negativă, ultima treaptă recomandată investițiilor. Agenția subliniază riscurile care vin din plan extern, dar atrage atenția și la vulnerabilitățile structurale ale României, cum sunt cele legate de situația bugetară și de dezechilibrul contului curent.