Autori

Economiștii așteaptă o nouă creștere a ratei cheie a Băncii Naționale a României, care trebuie să țină ritmul cu băncile centrale din regiune, în condițiile în care are cea mai mică dobândă.

Moneda românească va încheia anul viitor cu o scădere a puterii de cumpărare de 30% față de finele anului 2020, conform prognozelor oficiale. Cei trei ani de ”revenire” după criza COVID 19 vor aduna tot atât inflație cât s-au adunat în 10 ani anteriori pandemiei.

Ministerul Finanțelor a împrumutat 1,35 miliarde de lei din piață, peste suma programată, profitând de o scădere a dobânzilor față de săptămânile trecute.

Banca Transilvania a continuat să-și majoreze dominația în piața bancară din România și a ajuns să dețină aproape o cincime din activele interne, în timp ce principalii competitori au rămas în urmă. CEC Bank și-a majorat pentru al treilea an la rând cota și a urcat o poziție în top, depășind UniCredit, în timp ce Eximbank, altă bancă de stat, se pregătește pentru un salt de două poziții în acest an după finalizarea fuziunii cu Banca Românească.

Ratele pentru peste o treime din creditele ipotecare de la bănci vor crește începând de la 1 iulie ca urmare a actualizării indicatorului de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC). Vor fi actualizate și graficele de rambursare pentru o parte din debitorii care au credite ipotecare legate de ROBOR, care a înregistrat o nouă creștere usturătoare ce duce la rate mai mari cu aproape jumătate decât cele plătite în ultimul trimestru al lui 2021. Din toamnă IRCC crește din nou și mult mai amplu, cu cel mai ridicat pas de la introducerea indicatorului. Analiștii văd niveluri și mai ridicate ale dobânzilor în perioada următoare.