Stațiunea Băile Herculane, frecventată odinioară de împărați și apreciată pentru apele sale sulfuroase, a suferit un lung declin pe fondul corupției.
Acum are fațade dărăpănate, este plină de graffiti și moloz, relatează AFP.
Însă niște arhitecți tineri vor să o readucă la viață, scrie News.ro.
”Am fost uimită de frumusețea locului și în același timp șocată de starea în care se află”, declară Oana Chirilă, în vârstă de 31 de ani, care a descoperit ”din întâmplare” orașul în urmă cu opt ani și conduce o echipă de cinci voluntari.
După decenii de neglijență, în România se multiplică acest tip de inițiative cetățenești care vizează să protejeze și restaureze unele dintre cele 800 de monumente istorice care se află într-o stare de paragină avansată sau care sunt amenințate cu dispariția - o treime prezintă un pericol pentru trecători.
Această decrepitudine a accelerat odată cu haosul tranziției de la comunism către democrație, o perioadă marcată de privatizări opace și interminabile bătălii juridice, vizate uneori de anchete ale parchetului anticorupție.
EPOCA DE AUR
Se fac băi din antichitate în acest sipet înconjurat de munți. Însă epoca de aur a Băilor Heculane a fost în secolul al XIX-lea.
Băile termale imperiale Neptun au fost construite în 1886, în timpul Imperuiului Austro-ungar, și-l primeau atunci, adesea, pe Franz Iosif I al Austriei și pe soția sa, Sissi, sedui de spendoarea spa-ului.
Un secol mai târziu decădeau și își pierdeau amatorii de cure termale.
În prezent, vizitatori se opresc pentru a imortaliza clădirea dărăpănată și a arunca o privire înăuntru prin ferestrele sparte.
”Ne este frică că se surpă”, suspină Chirilă, nevoită să se limiteze la lucrări de consolidare în așteptarea rezolvării litigiilor între autorități și proprietari privați.
Majoritatea bijuterilor arhitectonice din orașul cu 3.800 de locuitori ”sunt într-o stare catastrofală, pentru că fac obiectul unei plasări sub sechestru” care împiedică orice folosire de fonduri publice sau europene în vederea restaurării, deplânge ea.
Însă, mulțumită reamenajării treptate a restului locului, băile au revenit în vogă.
Au fost construite cabine de schimbat, pavilioane de lemn și o promenadă, iar bazinele au fost renovate.
LECȚII DE URMAT
Operațiunea continuă în această vară cu ajutorul a 12 studenți.
”Ar fi minunat ca acest complex să fie restaurat așa cum era acum sute de ani, bineînțeles păstrând influențele autro-ungare” și să devină ”o perlă a Europei”, subliniază Aura Zidarita, un medic în vârstă de 50 de ani, venită să-și ”reîncarce bateriile” în vaporii izvorului.
Doina Blaga, cucerită la rândul său, spune că savurează o experineță ”incredibilă”. ”Ai acest spa natural și poți să alternezi cu băi în apa proaspătă a râului”.
Numărul turiștilor a crescut, de la 90.000 în 2020 la 160.000 în 2024.
În altă părți ale țării, proiecte similare au apărut în ultimii ani, pentru a acoprti lipsa de investiții din partea statului, relevă președintele Ordinului Arhitecților din România, Ștefan Balici, salutând ”lecții de urmat în conservarea patrimoniului”.
Oana Chirilă se teme că eforturile sale sunt doar un ”pasament slab” pe o rană căscată, însă vrea să rămână optimistă, încurajată de interesul altor iubitori ai orașului.
"Herculane a căzut în decadență din cauza corupției, însă noi sperăm” că mulțumită acțiunii cetățenilor motivați ”se va vindce”, declară ea.
