Cele 185 de țări reunite la Geneva nu au reușit, în noaptea de joi spre vineri, să ajungă la un acord asupra unui tratat internațional, obligatoriu din punct de vedere juridic, împotriva poluării cu plastic.
Zece zile de discuții diplomatice tensionate s-au încheiat vineri, în zori, cu un eșec răsunător pentru mediu și diplomație, conform AFP.
Reprezentantul Norvegiei, copreședinte al unui grup de țări care pledează pentru un tratat ''ambițios'' pentru protejarea mediului și a sănătății umane în fața amenințării crescânde a poluării cu plastic, a anunțat într-o sesiune plenară reunind 185 de guverne, în zorii zilei de vineri: ''Nu vom avea un tratat privind poluarea cu plastic aici, la Geneva'', arată Agerpres.
Anterior, India și Uruguay subliniaseră incapacitatea negociatorilor ''de a ajunge la un consens''.
Președintele negocierilor, ecuadorianul Luis Vayas Valdivieso, a prezentat două versiuni diferite ale unei propuneri de compromis în 24 de ore, ultima dintre acestea fiind prezentată în noaptea de joi spre vineri, pe fondul unei atmosfere încordate.
Noul text de compromis conținea încă peste o sută de puncte de clarificat, după 10 zile de negocieri intense, însă șefii de delegații reuniți într-o sesiune informală nu au reușit să ajungă la un acord.
Viitorul negocierilor nu era clar la scurt timp după încheierea negocierilor.
Mulți delegați și-au exprimat dezamăgirea, reprezentanta Fiji considerând că acest eșec ''slăbește multilateralismul''.
''Câteva țări, ghidate de interese financiare pe termen scurt și nu de sănătatea populațiilor lor și de sustenabilitatea economiilor lor, au blocat adoptarea unui tratat ambițios împotriva poluării cu plastic'', a deplâns, la rândul său, ministrul francez pentru Tranziție Energetică, Agnes Pannier-Runacher, într-un comunicat.
Uganda a solicitat organizarea unei noi runde de negocieri la o dată ulterioară. Comisarul european pentru Mediu, Jessika Roswall, a estimat că negocierile de la Geneva au stabilit ''o bază bună'' pentru reluarea discuțiilor.
Teoretic, runda de negocieri CNI5-2, care a debutat la Geneva la 5 august, trebuia să se încheie la 14 august, la miezul nopții, ora locală (22:00 GMT).
Între cele două tabere care s-au confruntat pe această temă se mențin diviziuni profunde.
Tabăra ''ambițioșilor'', inclusiv UE, Canada, Australia și multe țări latino-americane, africane și insulare, vor să curețe planeta de plasticul care începe să o afecteze și să dăuneze sănătății umane și, mai presus de toate, să reducă producția globală de plastic.
Pe de altă parte, există țări, în principal producătoare de petrol, care resping orice restricții privind producția de hidrocarburi care stau la baza industriei materialelor plastice și orice interdicție privind moleculele sau aditivii periculoși.
Aceste țări nu au tolerat faptul că negocierile s-au bazat pe ''întreaga durată de viață'' a plasticului, adică de la substanța derivată din petrol până la starea sa de deșeu. Ele au declanșat o luptă acerbă pentru a obține modificarea ''scopului'' sau a domeniului de aplicare a textului tratatului, care fusese stabilit în 2022 în cadrul Adunării Generale a ONU pentru Mediu.
China, cel mai mare producător de materiale plastice din lume, a semnat documente cu acest grup la începutul negocierilor, însă a rămas relativ discretă pe tot parcursul procesului.
Sub supravegherea atentă a reprezentanților industriei petrochimice prezenți pe coridoare, țările eșuaseră deja o dată să producă un text comun în timpul ultimei runde de negocieri, la Busan, Coreea de Sud, la sfârșitul anului 2024, notează AFP.
Problema este cu atât mai importantă cu cât planeta a produs după anul 2000 mai mult plastic decât în precedenții 50 de ani, în mare parte produse și ambalaje de unică folosință. Iar tendința se accelerează - dacă nu se ia nicio măsură, producția actuală, de aproximativ 450 de milioane de tone pe an, se preconizează că se va tripla până în 2060, conform previziunilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Mai puțin de 10% din acest plastic este reciclat.
Imposibilitatea de a ajunge la un acord la Geneva pentru reducerea poluării cu plastic trebuie să constituie un ''semnal de alarmă pentru lume'', a declarat vineri ONG-ul pentru protecția mediului Greenpeace, potrivit căreia ''a pune capăt poluării cu plastic înseamnă a ataca frontal interesele energiei fosile''.
''Criza plasticului se accelerează, iar industria petrochimică este hotărâtă să ne sacrifice în favoarea intereselor sale pe termen scurt'', a declarat ONG-ul într-un scurt comunicat emis după eșecul negocierilor de la Geneva.
Marea majoritate a guvernelor ''doresc un acord puternic'', dar ''o mână de actori rău intenționați au fost autorizați să utilizeze procesul pentru a reduce la zero această ambiție. Nu putem continua să facem același lucru și să sperăm la un rezultat diferit. Ezitarea nu mai este o opțiune'', a adăugat organizația, citată de AFP.
Lumea generează 220 de milioane de tone de deșeuri de plastic și reciclează mai puțin de 10%.
Activitatea umană generează la nivel mondial peste 220 de milioane de tone de deșeuri de plastic, din care se reciclează mai puțin de 10%, un procent care stagnează de un deceniu, au anunțat organizațiile ecologiste cu ocazia Zilei internaționale fără pungi de plastic, marcată în fiecare an la 3 iulie.
Ziua internațională fără pungi de plastic urmărește să sensibilizeze publicul cu privire la impactul asupra mediului al acestui produs cotidian și să promoveze adoptarea unor schimbări în obiceiurile de consum.
Pungile de plastic, utilizate încă din anii '50 și popularizate în anii '70, sunt clasificate în funcție de grosimea lor în trei tipuri: foarte ușoare (mai puțin de 15 microni), utilizate pentru produse proaspete sau în vrac; ușoare (mai puțin de 50 de microni) și groase (peste 50 de microni), care sunt reutilizabile și costă mai mult comparativ cu pungile ușoare.
Deși în ultimii ani s-a răspândit utilizarea altor materiale pentru pungi, cum ar fi materialele textile sau hârtia reciclată, dar și cele compostabile și biodegradabile, utilizarea pungilor de plastic este încă larg răspândită.
Conform datelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în 2024 au fost generate peste 220 de milioane de tone de deșeuri din plastic, dintre care aproximativ 70 de milioane de tone au fost gestionate necorespunzător, ajungând în râuri, mări, în sol și chiar în atmosferă.
Acest flux necontrolat de deșeuri 'afectează biodiversitatea, agravează criza climatică și pune în pericol sănătatea umană' și, în pofida progreselor tehnologice, mai puțin de 10% din plastic este reciclat, un procent care stagnează de zece ani, potrivit unei analize realizate de platforma DoGood People, specializată în sustenabilitatea corporativă.
Inacțiunea politică și complacerea față de industria maselor plastice 'au exacerbat o problemă globală de poluare care necesită soluții radicale și reglementări mult mai stricte', a avertizat Greenpeace.
