Cele mai importante știri din 28 august din Republica Moldova.
1) Vizită istorică a liderilor europeni la Chișinău: sprijin ferm pentru Moldova, mesaj clar către Rusia
Președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz și premierul Poloniei Donald Tusk au fost oaspeți de onoare la Chișinău de Ziua Independenței Republicii Moldova. Cei trei lideri europeni au transmis un mesaj fără precedent de susținere pentru parcursul european al Moldovei și un semnal clar către Moscova, relatează agenția Moldpres. Ei au subliniat că „ușa Uniunii Europene este deschisă” pentru Moldova și au îndemnat cetățenii să îmbrățișeze valorile europene, respingând propaganda Kremlinului. Prezența simultană a unor lideri de prim rang din UE la Chișinău a fost văzută ca un semn politic major de solidaritate cu poporul Republicii Moldova în aceste vremuri tensionate.
Vizita liderilor UE are loc cu doar o lună înaintea alegerilor parlamentare anticipate din 28 septembrie, considerate cruciale pentru viitorul politic al țării. Oficialii europeni au venit să sprijine tabăra pro-europeană condusă de președinta Maia Sandu, pe fondul temerilor privind posibile ingerințe hibride ale Rusiei în campania electorală. Mesajul lor a fost dublu: pe de o parte, un angajament ferm că Republica Moldova aparține familiei europene, iar pe de altă parte, un avertisment către Moscova că UE nu va lăsa moldovenii pradă amenințărilor și destabilizării orchestrate din exterior. Liderii occidentali au denunțat explicit minciunile și dezinformările propagate de Kremlin și au evidențiat că viitorul Moldovei este în Europa, nu sub influența Rusiei.
La evenimentele publice, oficialii europeni s-au adresat mulțimii chiar în limba română, transmițând mesaje emoționante de încurajare. “Nu risipiți ceea ce ați construit. Nu lăsați viitorul vostru să fie furat,” a îndemnat Donald Tusk, în aplauzele miilor de cetățeni adunați în Piața Marii Adunări Naționale. Vizita istorică a consolidat încrederea că drumul european al Moldovei este ireversibil și a arătat că, în confruntarea sa cu influențele Rusiei, Chișinăul are de partea sa cei mai puternici aliați din Europa.
2) Șapte membri ai Guvernului, suspendați din funcții pentru campania alegerilor parlamentare
Guvernul Republicii Moldova a anunțat suspendarea din funcție a șapte membri ai Cabinetului de miniștri pe durata campaniei electorale pentru scrutinul parlamentar din 28 septembrie, relatează deschide.md. Decizia, semnată de premierul Dorin Recean și publicată în Monitorul Oficial, vizează miniștri și viceprim-miniștri care s-au înscris în cursa electorală pentru un loc în viitorul Parlament. Începând cu data de 29 august și până pe 26 septembrie, aceștia se vor retrage temporar din funcții pentru a se dedica campaniei, urmând ca atribuțiile lor guvernamentale să fie preluate de secretarii de stat sau adjuncții de la fiecare minister.
Printre demnitarii suspendați se numără figuri de prim-plan ale guvernării de la Chișinău. Vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, și vicepremierul Mihail Popșoi, care deține portofoliul Afacerilor Externe, se află pe lista celor ce vor intra în lupta electorală. De asemenea, Victoria Belous (ministrul finanțelor), Ludmila Catlabuga (ministrul agriculturii și industriei alimentare), Sergiu Lazarencu (ministrul mediului), Dan Perciun (ministrul educației și cercetării) și Roman Roșca (vicepremier pentru reintegrare) și-au suspendat activitatea oficială pentru a candida. Pe perioada campaniei, atribuțiile fiecăruia dintre acești șapte oficiali vor fi exercitate interimar de către adjuncții lor, astfel încât funcționarea ministerelor să nu fie perturbată.
Această decizie fără precedent, de a avea simultan atâția miniștri implicați direct în alegeri, reflectă miză ridicată a scrutinului din toamnă. Partidul de guvernământ își mobilizează practic întregul vârf al executivului pentru a obține un nou mandat parlamentar, care să îi permită continuarea programului de reforme și integrare europeană. Observatorii notează că implicarea electorală a miniștrilor poate oferi un avantaj prin vizibilitatea și influența de care dispun, dar totodată îi obligă să renunțe temporar la actul guvernării. Premierul Dorin Recean a dat asigurări că guvernul va rămâne funcțional și în absența acestor membri, subliniind că “echipa guvernamentală va continua să lucreze pentru cetățeni, în paralel cu efortul politic din campanie” (potrivit declarațiilor sale publice). După alegeri, în funcție de rezultatul votului, se va decide dacă acești oficiali revin în executiv sau își vor continua activitatea în legislativul ales.
3) Justiția elenă aprobă extrădarea oligarhului Vladimir Plahotniuc în Republica Moldova
Curtea de Apel din Atena a admis, pe 28 august, încă două cereri de extrădare emise de autoritățile moldovene pe numele oligarhului fugar Vladimir Plahotniuc, relatează europalibera.org. Anunțul a fost făcut de avocatul acestuia, Lucian Rogac, care a salutat decizia judecătorilor eleni drept “una firească și foarte importantă” în procesul de aducere în țară a fostului lider democrat. În urma hotărârii instanței, Ministerele Justiției din Grecia și Republica Moldova urmează să coordoneze procedurile tehnice pentru transferul lui Plahotniuc la Chișinău, unde îl așteaptă mai multe dosare penale grele.
Potrivit apărătorului său, instanța elenă a analizat documentele înaintate de procurorii moldoveni și acordul exprimat în scris de Vladimir Plahotniuc de a fi extrădat. Decizia din 28 august marchează aprobarea celui de-al doilea set de capete de acuzare expediate de Chișinău, după ce la 13 august aceeași Curte de Apel din Atena admisese prima cerere de extrădare. În total, autoritățile moldovene au trimis trei cereri distincte, vizând diferite dosare penale în care Plahotniuc este învinuit. “Rămâne doar ca ministerele justiției din cele două țări să rezolve detaliile logistice pentru ca clientul meu să revină acasă, unde intenționează să se apere în fața instanței și să-și demonstreze nevinovăția”, a declarat avocatul Rogac, sugerând că Plahotniuc însuși ar fi dispus să se confrunte cu justiția moldoveană.
Vladimir Plahotniuc, considerat odinioară cel mai influent om din Moldova, a părăsit țara în iunie 2019, imediat după schimbarea puterii de la Chișinău, și de atunci s-a eschivat urmăririi penale peste hotare. Pe numele său au fost emise patru mandate de arest în Republica Moldova, în dosare ce includ acuzații de constituire și conducere a unui grup criminal organizat, implicare în “furtul miliardului” din sistemul bancar, escrocherie în cadrul întreprinderii de stat Metalferos, precum și alte fapte de corupție de proporții. Plahotniuc a fost reținut în Grecia pe 22 iulie, pe Aeroportul din Atena, în baza unui mandat internațional, fiind prins alături de fostul deputat Constantin Țuțu în timp ce deținea asupra sa peste 20 de acte de identitate false emise de diferite țări.
4) Lovitură pentru Gazprom. Republica Moldova preia controlul furnizării gazelor pe propriul teritoriu
Începând cu 1 septembrie 2025, compania de stat Energocom devine furnizorul oficial de gaze naturale pentru toți consumatorii din Republica Moldova, preluând această responsabilitate de la SA Moldovagaz, relatează zdg.md. Tranziția face parte din eforturile autorităților de a consolida independența energetică a țării și de a alinia sectorul gazelor la standardele europene. Cele două companii au semnat un contract prin care Energocom va asigura livrarea gazelor, în timp ce Moldovagaz (deținută majoritar de concernul rus Gazprom) va continua temporar să presteze servicii de facturare și deservire a clienților timp de până la șapte luni, pentru a asigura o tranziție lină. Din perspectiva consumatorilor finali, schimbarea se va face automat, fără ca aceștia să fie nevoiți să încheie noi contracte. De altfel, autoritățile au precizat că deocamdată prețul gazelor rămâne neschimbat, tariful urmând a fi menținut la nivelul actual până când ANRE va aproba eventuale noi tarife în viitor.
Această mutare survine după ce, încă din luna mai, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a decis retragerea licenței de furnizare a gazelor deținută de Moldovagaz, din cauza nerespectării de către aceasta a cerințelor legale de separare (unbundling) a activităților de transport și furnizare a gazelor naturale. ANRE a desemnat direct Energocom drept furnizor cu obligații de serviciu public pentru o perioadă de trei ani, după ce o tentativă de a selecta un alt furnizor prin concurs a eșuat. Practic, prin această decizie, statul preia controlul asupra alimentării cu gaze a populației, reducând pârghiile Gazprom pe piața locală. Contractele de tranziție aprobate de ANRE permit Moldovagaz (precum și unei mici companii regionale, Nord Gaz) să sprijine logistic Energocom la emiterea facturilor și relațiile cu clienții până la preluarea completă a acestor funcții de către noul furnizor, cel târziu la 31 martie 2026. Această perioadă de acomodare este menită să asigure continuitatea serviciului, evitând orice risc de întrerupere pentru cei peste 830 de mii de consumatori casnici conectați la rețea.
5) Tentative de destabilizare de Ziua Independenței, dejucate de poliție: peste 90 de persoane reținute
Evenimentele prilejuite de Ziua Independenței Republicii Moldova, sărbătorită la 27 august, s-au desfășurat într-o atmosferă generală de calm și sărbătoare, însă autoritățile au dezvăluit ulterior că au existat încercări subterane de a provoca dezordini, relatează realitatea.md. Potrivit datelor oferite de Inspectoratul General al Poliției, la manifestările publice din Chișinău au participat peste 90.000 de cetățeni, un număr record în ultimii ani. Oamenii s-au adunat în centrul capitalei pentru a asista la ceremonia oficială, parada militară și concertul festiv, precum și pentru a vedea personalitățile politice interne și liderii străini prezenți. Din fericire, “nicio perturbare majoră” nu s-a înregistrat pe parcursul întregii zile, după cum a anunțat Poliția Națională, care a mulțumit cetățenilor pentru conduită și respectarea indicațiilor forțelor de ordine.
În culise însă, forțele de securitate au trebuit să neutralizeze mai multe tentative de destabilizare puse la cale de grupuri ostile ordinii publice. Pe tot parcursul zilei de 27 august, s-au înregistrat încercări de perturbare a evenimentelor și de blocare a traseelor, conform unui comunicat al Poliției. Persoane infiltrate printre participanți au încercat să provoace busculade sau să blocheze artere-cheie din centrul orașului, probabil cu scopul de a crea panică ori a compromite desfășurarea ceremoniei oficiale. Forțele de ordine, aflate în stare de alertă sporită, au acționat prompt: peste 90 de indivizi au fost identificați și conduși la inspectoratele de poliție, fiind eliminați din perimetrul manifestațiilor.
Potrivit autorităților, datorită cooperării eficiente între diferitele structuri de drept (poliție, carabinieri, Serviciul de Informații și Securitate), intențiile rău-voitorilor au fost “prevenite și descurajate” înainte de a degenera în incidente serioase. În final, niciun incident major nu a tulburat sărbătoarea națională, un fapt remarcabil, având în vedere avertismentele din ultimele zile privind posibile provocări orchestrate.
Surse din mediul guvernamental susțin că în spatele acestor tentative de perturbare s-ar afla forțe politice interesate să discrediteze guvernarea pro-europeană și să creeze haos, eventual la îndemnul cercurilor pro-ruse din țară sau din afară. De altfel, în ultimele luni s-au mai înregistrat proteste și încercări de blocare a drumurilor organizate de grupări ale opoziției radicale, alimentate financiar din surse opace, fapt care a determinat autoritățile să fie vigilente de Ziua Independenței.
6) Zelenski: „Așteptăm o decizie pozitivă în curând” privind deschiderea negocierilor de aderare la UE pentru Moldova și Ucraina
Subiectul integrării europene a Republicii Moldova și a Ucrainei a fost abordat la cel mai înalt nivel în cursul zilei de 28 august, relatează protv.md. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a discutat telefonic cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre perspectiva deschiderii negocierilor de aderare la Uniunea Europeană pentru Ucraina și Moldova. „Am vorbit despre parcursul nostru de integrare europeană și despre deschiderea simultană a negocierilor pentru Ucraina și Moldova. Așteptăm o decizie pozitivă în viitorul apropiat”, a transmis șeful statului ucrainean pe conturile sale oficiale, imediat după dialogul cu von der Leyen. Mesajul lui Zelenski sugerează o coordonare strânsă între Kiev și Chișinău în eforturile lor de aderare la UE, precum și optimismul că decidenții de la Bruxelles ar putea da curând undă verde începerii discuțiilor de aderare.
Acest semnal vine într-un moment în care ambele țări așteaptă evaluarea Comisiei Europene privind progresele înregistrate în implementarea reformelor-cheie. Atât Ucraina, cât și Republica Moldova au obținut statutul de țări candidate la UE în vara lui 2022, iar acum speră să treacă la următoarea etapă, și anume deschiderea oficială a negocierilor de aderare. În capitala UE se discută ca o decizie în acest sens să fie luată până la sfârșitul anului, probabil la summitul Consiliului European din decembrie. Zelenski a ținut să sublinieze că, în opinia sa, „nu poate exista o divizare între Ucraina și Moldova” în acest proces, argumentând că ambele țări merită să avanseze împreună spre Uniune. Oficialii de la Chișinău împărtășesc această poziție: președinta Maia Sandu și guvernul pro-european insistă că Moldova a făcut eforturi substanțiale pe calea reformelor și merită să fie inclusă în același pachet cu Ucraina, evitându-se o eventuală “decuplare” care ar putea fi exploatată propagandistic de forțele anti-occidentale.
Conversația dintre Zelenski și Ursula von der Leyen a vizat, pe lângă aspectele tehnice ale extinderii UE, și continuarea sprijinului european pentru Ucraina în fața agresiunii ruse, respectiv menținerea sancțiunilor asupra Rusiei. Șefa Comisiei Europene l-a asigurat pe liderul de la Kiev de solidaritatea deplină a Bruxelles-ului, în timp ce acesta a mulțumit pentru asistența macro-financiară și militară oferită atât țării sale, cât și Republicii Moldova. În același timp, analiștii notează că un eventual acord de deschidere a negocierilor de aderare ar avea și o puternică semnificație geopolitică: ar demonstra că, în pofida războiului și a presiunilor Rusiei, atât Ucraina cât și Moldova continuă ferm drumul către vest. O decizie pozitivă a UE în această toamnă ar consolida poziția forțelor pro-europene de la Chișinău, exact înaintea alegerilor, oferind cetățenilor perspectiva tangibilă a ancorării țării lor în Uniunea Europeană. Până atunci, mesajul prudent optimist al lui Zelenski menține vie speranța că visul european al ambelor popoare vecine va primi un nou impuls în curând.
