Bugetul statului a înregistrat în primele șapte luni ale anului 2025 un deficit de 76,44 miliarde lei, respectiv 4,04% din PIB, față de deficitul de 71,04 miliarde lei, respectiv de 4,04% din PIB aferent celor șapte luni ale anului 2024.
Astfel, bugetul statului rămâne și în acest an sub presiune, după ce anul trecut deficitul cash s-a situat la 8,65% din PIB, iar cel ESA (standardul UE) la 9,3% din PIB, cel mai ridicat din UE.
Guvernul Bolojan, instalat la final de iunie, a trecut rapid la măsuri dure de echilibrare a bugetului statului, cu majorări semnificative de taxe și tăieri de cheltuieli. Efectele unora dintre aceste măsuri se vor vedea încă din acest an (cum este cazul TVA mărită din august, dar cu impact în buget din septembrie) sau de anul următor.
Veniturile statului în primele șapte luni
Veniturile totale au însumat 370,77 miliarde lei în primele șapte luni ale anului 2025, înregistrând o creștere de 11,8% (an/an). Exprimate ca pondere în PIB veniturile totale au crescut cu 0,74 puncte procentuale: +0,44 pp în cazul veniturilor curente - cu precădere impozit pe salarii și venit și contribuții de asigurări și respectiv +0,3 pp la fonduri europene.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 35,31 miliarde lei, înregistrând o creștere de 21,3% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+84,0%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%. Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (21,4%) - peste dinamica fondului de salarii din economie (11,5%), evoluția acestei categorii de venituri fiind influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator.

Contribuțiile de asigurări au înregistrat 121,07 miliarde lei, consemnând o creștere de 10,8% (an/an), sub cea a fondului de salarii din economie. Evoluția a acestor încasări a fost influențată și de un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat față de cel realizat în primele șapte luni ale anului trecut (12,8 miliarde lei în ian-iul 2025, față de 10 miliarde lei în ianiul 2024).
Încasările din impozitul pe profit au însumat 26,17 miliarde lei, consemnând o creștere de 11,1% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici.
Încasările nete din TVA au însumat 69,99 miliarde lei, marcând o creștere de 5,7% (an/an).
Evoluția acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+5,8%), față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (19,59 miliarde lei în ian-iul 2025, comparativ cu 18,51 miliarde lei în ian-iul 2024), cât și de un efect de bază mai ridicat.

Veniturile din accize au însumat 26,67 miliarde lei, consemnând o creștere de 13,2% (an/an), în condițiile unor evoluții pozitive ale încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+17,3%) și accizele pentru produsele din tutun (9,8%). Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.
Veniturile nefiscale au însumat 34,71 miliarde lei, în creștere cu 8,9%, în condițiile în care încasările aferente lunii martie includ 1,6 miliarde lei reprezentând venituri din ajutoare de stat recuperate de la Societatea Carpatica Feroviar România - S.A. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 28,62 miliarde lei, în creștere cu 33,6% (an/an).
Cheltuielile bugetului
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 447,21 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 11,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2025 au înregistrat o creștere cu 0,7 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2024, de la 22,9% din PIB la 23,6% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 99,72 miliarde lei, în creștere cu 7,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 5,3% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 53,59 miliarde lei, în creștere cu 0,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 1,8% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 31,71 miliarde lei, cu 9,83 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 147,54 miliarde lei în creștere cu 14,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele 7 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 2,4 miliarde lei.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 7,66 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători și sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (801,29 mil lei).
Alte cheltuieli au fost de 11,08 miliarde lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, în creștere cu 12,6 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului 2024.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 34,76 miliarde lei, în creștere cu 23,43% față de aceeași perioadă a anului 2024.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 61,68 miliarde lei, cu 8,23% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 56,99 miliarde.