Sistemul public de pensii se află sub o presiune majoră în România, din cauza scăderii natalității și a creșterii speranței de viață, ceea ce înseamnă că un număr redus de salariați susține un număr tot mai mare de pensionari. În acest context, pensiile private devin esențiale, pentru că permit fiecăruia să își finanțeze propria pensie, din contribuții individuale investite pe termen lung.
George Moț, fondatorul desprepensiiprivate.ro, a explicat, la emisiunea Educație cu Profit de la Profit.ro TV, rolul fiecărui pilon de pensii, avantajele și riscurile lor, dar și pericolele generate de actuala propunere legislativă privind plățile pensiilor private, care ar putea aduce statul în postura de a decide direct valoarea acestor pensii.
„Pensia publică înseamnă că tu plătești pensia altcuiva, pensia privată înseamnă că îți plătești propria pensie. Și rolul acestor pensii private este tocmai acesta – să vină să preia din presiunea care este pe sistemul public și să elimine riscul în care nu avem suficiente resurse pentru a plăti pensiile din redistribuire”, a declarat George Moț.
El a subliniat că pilonul II nu afectează salariul net, pentru că procentul de 4,75% din salariu brut provine din taxele deja plătite la stat. Pentru cei care doresc să economisească suplimentar există pilonul III, facultativ, iar legea din 2020 a introdus și pilonul IV – pensiile ocupaționale – care însă nu a fost implementat în practică.
„Asta îmi place și asta este avantajul fondurilor de pensii private. Nu este nimeni special. Toți suntem tratați egal, indiferent de domeniul în care lucrăm. Singurul lucru care ne diferențiază este cu câți bani contribuim. Noi vom primi pensie pe baza contribuțiilor noastre, nu pe criterii speciale”, a explicat Moț.
Dincolo de structură, datele actuale arată dimensiunea sistemului: active totale de 177 de miliarde lei (pilon II + pilon III), din care 55 de miliarde de lei reprezintă profit obținut prin investiții. Randamentele obținute în ultimul deceniu au variat între 3,58% și 7,39%, iar valoarea medie a unui cont din pilonul II depășește 20.000 de lei.
„În principiu, când ne uităm la fondurile de pensii private trebuie să luăm în calcul evoluția pe termen lung. Este o investiție care poate ajunge lejer la 40 de ani, iar scopul este să asigure randamente care să bată inflația. De regulă, fondurile de pensii au fost real pozitive, influențate atât de piața titlurilor de stat, cât și de piața de capital”, a explicat fondatorul desprepensiiprivate.ro.
Un alt aspect ignorat adesea este acela că deja există plăți către participanți, chiar dacă legea de plată a pensiilor private este în dezbatere. Până acum, 4,7 miliarde de lei au fost plătite către 334.000 de persoane, sub formă de plăți unice sau eșalonate, în tranșe de maximum cinci ani.
„În fiecare lună sunt undeva la 180 de milioane de lei plăți. Majoritatea preferă plățile unice, dar plățile eșalonate ajută să reduci impactul fiscal. Când îți împarți banii în tranșe, beneficiezi de deductibilități la impozit și CASS. Dacă retragi toți banii odată, pierzi aceste avantaje”, a spus Moț.
Cele mai mari riscuri nu vin însă din randamente sau din costurile administrative, ci din zona legislativă. Propunerea actuală de lege introduce două modalități de plată – plata programată și plata viageră. În teorie, varianta viageră ar fi cea mai flexibilă, pentru că ar garanta o pensie pe tot restul vieții, dar condițiile de capital impuse administratorilor sunt atât de restrictive încât, potrivit lui Moț, aceste produse nu vor fi lansate.
„Problema este cu totul alta. La pensiile viagere nu o să existe interes, pentru că cerințele de capital sunt aproape triple față de plățile programate, iar comisionul rămâne același. Așa că mă îndoiesc că cineva va veni să ofere astfel de produse. Revenim la plățile programate, unde se poate lua un avans de 25% și restul se eșalonează. Însă adevărata problemă este că statul vine și stabilește valoarea pensiei private. Este absurd, nu are ce să caute statul în a stabili pensia ta”, a avertizat George Moț.
Potrivit proiectului, valoarea ratei ar fi egală cu indemnizația socială minimă – 1.281 lei în prezent – indiferent de suma acumulată. Doar cei care au peste 150.000 de lei în cont ar putea avea libertatea de a-și stabili propria rată. În plus, profitul obținut din investiții ar fi plătit abia la final, sub forma unei „rate reziduale”, ceea ce reduce atractivitatea sistemului.
„Practic, guvernul va putea manipula inclusiv pensionarii privați, așa cum o face cu cei publici, pentru că tot el va decide valoarea pensiei. Noi intrăm cu o sumă mare, economisită 40 de ani, dar pentru că statul fixează pensia, nu vom vedea profitul pe parcurs. Îl vom primi doar la final, iar există riscul să nici nu apuci să beneficiezi de el”, a subliniat Moț.
Fondatorul desprepensiiprivate.ro consideră că soluția ar fi o lege care să impună doar limite minime, dar să lase decizia la alegerea participantului.
„Trebuie să fie dreptul meu ca pensionar să aleg. Statul poate să impună niște limite de bun-simț – o valoare minimă, de exemplu 500 de lei, și o perioadă minimă, să zicem cinci ani. Dar în rest decizia trebuie să îți aparțină. În plus, participantul trebuie să aibă dreptul de a-și indexa anual pensia cu profitul obținut sau să-l retragă. Statul trebuie să creeze doar cadrul, nu să decidă în locul tău”, a declarat George Moț.
