Majorarea impozitelor și accizelor de la 1 august și creșterea alertă a facturilor la energie au dus la revizuirea abruptă în sus a prognozei de inflație a băncii centrale, care acum aștepta ca rata să depășească 9% pe an.
În același timp, pe fondul aplicării măsurilor de reducere a deficitului bugetar și al inflației ridicate, creșterea economică este așteptată să rămână modestă în acest an și în următorul, după ce anul trecut economia a crescut oricum cu doar 0,8%.
„Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor evaluări, creșterea economică va rămâne modestă în 2025-2026, în contextul implementării pachetelor de consolidare bugetară și al măririi considerabile pe termen scurt a ratei anuale a inflației – de natură să afecteze venitul disponibil real al populației –, dar și pe fondul redresării treptate a cererii externe și al utilizării fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU”, arată BNR.
Dinamica anuală a PIB a fost de doar 0,3% în trimestrul al doilea, potrivit datelor semnal.
O încetinire a consumului populației se observa deja în datele privind dinamica PIB din primul trimestru, iar banca centrală estimează că aceasta va continua în 2025-2026 și că investițiile vor avea principala contribuție la avansul PIB, „în condițiile unor evoluții anuale totuși neuniforme, reflectând efectele atragerii și utilizării unui volum substanțial de fonduri europene, dar și implicațiile procesului de consolidare bugetară, precum și ale evoluțiilor economice pe plan european, inclusiv în contextul tensiunilor comerciale globale”.
Corecția bugetară va aduce totuși o reducere a deficitului extern, consideră BNR, iar de anul viitor exportul net va avea un impact expansionist, ca urmare a diminuării diferenței dintre creșterea economică a țărilor cu care România face comerț și a cererii interne.
După ce a atins 8,4% din PIB în 2024, deficitul de cont curent ar urma să scadă în acest an și în următorul, însă va rămâne la un nivel ridicat și o „vulnerabilitate majoră”.
„În aceste condiții, după creșterea pronunțată ca pondere în PIB consemnată în 2024, deficitul de cont curent va cunoaște o corecție descendentă în următorii doi ani, relativ mai pronunțată în 2026, dar se va menține mult deasupra standardelor europene pe orizontul proiecției, continuând să constituie o vulnerabilitate majoră și să inducă riscuri la adresa inflației, primei de risc suveran și, în final, a sustenabilității creșterii economice, au subliniat membrii Consiliului”, se arată în minută.
Așa cum a semnalizat în ultimii ani după valurile de majorări de taxe, BNR notează că ar putea urma alte măsuri fiscal-bugetare, pe care le trece la categoria incertitudini.
„În același timp, s-a arătat că incertitudini rămân asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în vederea poziționării deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă și compatibilă cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum și cu procedura de deficit excesiv”, arată BNR.
Deficitul bugetar ar trebui să scadă la 7% în acest an, țintă ce cel mai probabil nu va fi atinsă, și la 6,4% din PIB în 2026.
Guvernul a anunțat că va adopta până la finele lunii noi măsuri de corecție bugetară, așa-numitul „pachet doi”.
Indicatorii financiari s-au normalizat după adoptarea primului „pachet” de măsuri de corecție bugetară, arată BNR, care nominalizează dobânzile interbancare, randamentele la titlurile de stat și cursul de schimb.
„Din această perspectivă, membrii Consiliului au reiterat implicațiile favorabile și importanța implementării consecvente a pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în iulie 2025, de natură să conducă, alături de alte măsuri viitoare, la o corecție consistentă și sincronizată a deficitelor gemene”, potrivit minutei.
Banca centrală consideră că presiunile inflaționiste dinspre salarii s-au menținut ridicate, având în vedere dinamica acestora de două cifre. Pe de altă parte, banca anticipează o detensionare în piața muncii în perioada următoare.
BNR se așteaptă ca presiunile asupra salariilor și costurilor cu forța de muncă din mediul privat să crească, pe fondul inflației mai ridicate și al decalajelor de forță de muncă din unele sectoare. Pe de altă parte, măsurile fiscale sunt așteptate să acționeze în sensul frânării consumului și investițiilor firmelor (de anul viitor crește și impozitul pe dividende, printre altele), ceea ce are efect în sensul frânării creșterilor salariale.
„În contrapondere sunt însă de așteptat să acționeze pachetul de consolidare bugetară implementat începând cu luna august 2025, incluzând componenta politicii salariale și a angajărilor în sectorul public, precum și măsurile fiscal-bugetare probabil adoptate în viitor și incertitudinile asociate, de natură să afecteze cererea de consum, costurile/profiturile firmelor și activitatea investițională, cu implicații și pe piața muncii”, arată BNR.
Totodată, efecte care trag în jos creșterile de salarii sunt așteptate și din tensiunile comerciale la nivel global și din comerțul internațional, noul acord comercial SUA-UE, precum și angajările de muncitori extra-comunitari.
