România, care oficial are o populație de 19,4 milioane de locuitori, reprezentând 4,3% din populația Uniunii Europene, generează 3% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale UE, reiese dintr-un raport analizat de Profit.ro. Autorii raportului amintesc faptul că România este al doilea cel mai mare producător de gaze naturale din UE, cu capacitate de creștere, și consideră că are potențialul de a deveni un important furnizor european de gaz natural lichefiat (GNL) și un hub regional de transport.
Raportat însă la intensitatea energetică (calculată ca unități de energie pe unitatea de Produs Intern Brut - PIB), România, chiar dacă stă relativ bine în regiune, mai ales comparativ cu Bulgaria, Estonia, Cehia, Polonia, Ungaria sau Slovacia, se situează cu aproape 60% peste media la nivel european.
Sectorul Industrial are cea mai mare pondere a emisiilor de gaze cu efecte din România (38,7%), urmat de sectorul Energie și Utilități (27%), Agricultura și Cctivități casnice (ambele 21%), Transport și Depozitare (6,4%) și Servicii, Comerț și Altele (5,5%).
“În industrie, decarbonizarea se dovedește a fi foarte dificilă, deoarece necesită redesenarea proceselor de producție și reproiectarea site-urilor existente cu reconstrucții și modernizări costisitoare. Pentru companiile care adoptă producția cu emisii scăzute, aceasta înseamnă o creștere a costurilor pe termen scurt și mediu, punându-le într-un dezavantaj. Potrivit Eurostat în 2022, Cehia (27%), Slovenia (26%), Polonia (28%), Slovacia (25%), Ungaria (24%), România (25%), Austria (22%), și Lituania (23%) au avut o pondere a industriei (cu excepția construcțiilor) mai mare decât media UE-27, de 21%, făcând economiile lor mai vulnerabile atunci când implementează schimbări structurale. În plus, industria regională și sectorul de producție (cu excepția construcțiilor) angajează aproximativ jumătate din forța de muncă în unele țări din regiune, cel mai notabil exemplu fiind Cehia și Slovacia (45%), Slovenia (37%), Polonia (42% ) și Letonia (53%). Impactul decarbonizării asupra ocupării forței de muncă trebuie, prin urmare, luat în calcul de aceste state membre”, susține raportul privind decaronizarea realizat de Gas Infrastructure Europe (GIE) și Deloitte pentru Europa Centrală și de Sud Est.
În ceea ce privește consumul total de energie după sursa de generare, structura din România este aproape identică celei UE-27: 13% combustibili fosili solizi, 32% produse petroliere, 29% gaze, 8% nuclear și 19% regenerabile. Singurele diferențe considerabile față de media UE apar la gaze, unde media UE este de 24% și la nuclear, unde ponderea în UE este de 13%.
Potrivit autorilor raportului, România se bazează în destul de mare măsură pe combustibili fosili. “România este ce de-al doilea mare producător de gaze din UE, cu rezerve estimate în prezent la 200 de miliarde de metri cubi. Aceasta înseamnă că România are cea mai mică dependență de importurile de gaze din regiune.
Gazele naturale asigură aproape 75% din încălzirea României și joacă un rol de susținere în generarea de energie. Energiile regenerabile, împreună cu energia nucleară, dar și gazele sunt văzute ca fiind esențiale pentru procesul de tranziție. România a atins o pondere de 19% a regenerabilelor în consumul total de energie în 2021, iar cele două reactoare nucleare existente joacă un rol crucial în mixul energetic, furnizând aproximativ 20% din energia produsă”, susține raportul.
