INB Bank România a majorat puternic prognoza de inflație pentru acest an, ca urmare a șocului prețului electricității din luna iulie. Analiștii băncii olandeze cred că inflația ar putea ajunge și la un nivel de două cifre.
Analiștii ING pun eroare de estimare pe seama creșterii mult mai puternice a facturilor la energie, unde prețurile au urcat cu 62% față de iunie, de două ori mai mult decât în estimarea celor mai mulți analiști.
„Acest șoc venit din energie a mutat mai sus întreaga traiectorie de inflație”, arată Valentin Tătaru, economist șef al ING Bank România.
Banca prognozează acum o inflație de 9,3% la finele anului, față de 7,9% anterior. În septembrie și octombrie inflația este așteptată să se apropie de 10%, pe fondul intrării în vigoare de la 1 august a creșterilor TVA și a accizelor.
„Un nivel de două cifre al inflației este acum o posibilitate”, arată Tătaru.
Un efect de bază puternic va duce însă la scăderea inflației în a doua jumătate a anului viitor. La finele lui 2026 rata este așteptată să scadă la 4,3% și să reintre în ținta BNR de maximum 3,5% în primul trimestru din 2027.
BNR a majorat prognoza de inflație la 8,8% pentru acest an (însă Isărescu spune că aceasta va fi probabil de peste 9%, având în vedere surpriza din iulie, care nu a fost încorporată în prognoză), dar vede rata la 3% la finele lui 2026.
ING consideră că BNR va menține dobânda cheie neschimbată în acest an – lucru sugerat și de Isărescu -, în pofida surprizei neplăcute a puseului inflaționist din iulie, și că va veni cu o tăiere în al doilea trimestru din 2026, după care va începe un ciclu gradual de relaxare a dobânzilor. La finele lui 2026, rata cheie ar urma să coboare la 5,5%, de la 6,5% acum.
Chiar dacă situația nu pare deloc roz, ING arată că există riscuri ca aceasta să se deterioreze și mai mult, în special dinspre politica fiscală și cursul de schimb.
„Pe plan fiscal, pachetul de consolidare al guvernului va contribui la creșterea inflației în lunile următoare, dar impactul său general a fost în mare parte anticipat până acum. O lipsă de disciplină fiscală ar putea alimenta presiunile asupra cererii și prețurilor, forțând BNR să adopte o poziție mai agresivă”, arată Tătaru.
După deprecierea leului din luna mai, imediat după primul tur al prezidențialelor și demisia Guvernului Ciolacu, cursul a fost mai degrabă stabil, cu un nou prag de 5,1 lei/euro pe care BNR pare să îl apere.
„Stabilitatea cursului de schimb este o altă ipoteză crucială: până în prezent, leul a fost stabil în jurul a 5,07 lei pentru un euro, contribuind la limitarea inflației importate. Orice depreciere relevantă a leului ar reprezenta un risc ascendent pentru traiectoria inflației, determinând banca centrală să reacționeze (probabil prin intervenții pe piață și/sau prin înăsprirea lichidității, mai degrabă decât prin majorări ale ratei dobânzii). Deocamdată, stabilitatea monedei rămâne calea preferată de BNR, iar comentariile recente confirmă că rata de schimb nominală va fi probabil protejată ca o ancoră a inflației”, adaugă Tătaru.
Economistul ING notează și remarcile guvernatorului BNR, potrivit cărora cursul nu este potrivit pentru ajustare și o depreciere ar crește și mai mult presiunile inflaționiste.
