Măsurile fiscale, cuplate cu eliminarea plafonărilor la energia electrică au dus la o creștere puternică a inflație, care este așteptată să depășească 9% la finele anului, arată guvernatorul BNR. În această situație, Isărescu exclude reducerile de dobânzi în acest an și spune că ar fi bine ca acestea să nu crească. Pe de altă parte, inflația ar urma să scadă abrupt anul viitor, dar și creșterea economică va fi una anemică, pe fondul reducerii cererii.
Guvernatorul BNR confirmă așteptările analiștilor privind politica monetară în acest an: banca centrală va rămâne cel mai probabil on hold¸cu dobânda cheie la 6,5% pe an, nivel stabilit încă din luna august a anului trecut.
Banca centrală a revizuit de la 4,6% la 8,8% prognoza de inflație pe acest an, ca urmare a impactului creșterii prețului energiei electrice pentru consumatorii casnici și a majorării TVA și a accizelor. Datele din iulie anunțate de Statistică privind evoluția prețului electricității a fost peste așteptările BNR, astfel că Isărescu crede că inflația va fi peste 9% la finele anului, după un vârf de 9,6-9,7% în septembrie.
„Deocamdată dobânzile n-au cum să scadă. Foarte important e să nu crească! Dobânzile vor fi real negative câteva trimestre, inclusiv pentru populație. În condițiile acestea trebuie o politică care să păstreze încrederea, să nu ne pomenim cu o criză valutară!”, spune Isărescu.
Isărescu spune că BNR încearcă evitarea efectelor inflaționiste de runda a doua, prin creșterea anticipațiilor.
„În situația asta, nu numai că reducerea dobânzilor va eșua, dar va trebui să majorăm mai mult în următoarea fază dobânzile. Iar pe o inflație în creștere, avem certitudinea din experiența atât de multor țări că nu se va asigura creșterea economică, pentru că ai deficit de cerere. Deci nu vom face decât să alimentăm o spirală inflaționistă și chiar să intrăm în stagflație”, spune Isărescu.
Guvernatorul spune că încrederea investitorilor a revenit după ce au fost anunțate măsurile care să ducă la reducerea deficitului bugetar, ceea ce s-a văzut în creșterea rezervelor valutare, după ieșirile de capitaluri din mai, după primul tur al alegerilor prezidențiale, când banca centrală a intervenit pentru atenuarea deprecierii leului.
„Cursul de schimb a fost folosit ca o ancoră privind stabilitatea financiară” și este acum într-o zonă de „echilibru”, spune Isărescu. El respinge ideea ajustării prin deprecierea leului, și spune că problema care trebuie rezolvată este deficitul fiscal.
Guvernatorul subliniază că prima de risc a României a scăzut semnificativ față de mai, dar că se menține cea mai ridicată din regiune, însă în apropierea nivelului din Ungaria.
În piața monetară, dobânzile ar putea să mai scadă în acest an, spune Isărescu. După ce au urcat de la 5,6% în aprilie, la 6,4% în iunie, pentru ca apoi să scadă la 5,8% în iulie. ROBOR la 3 luni a urcat de la 5,9% la 7,1% și a apoi a coborât la 6,8%.
„Treptat, condițiile monetare s-au îmbunătățit, pentru că s-a recâștigat, parțial, credibilitatea țării. N-au mai ieșit fluxuri de capital, au venit, cel puțin parțial, cererile de conversie a leilor în valută s-au diminuat. Dacă lucrurile merg bine, treptat, nu brutal, nu vedem nicio mișcare brutală, probabil că dobânzile s-ar putea să se mai amelioreze”, spune Isărescu.
Lichiditatea sectorului bancar a crescut în iulie, după o contracție puternică în mai și iunie.
Anul viitor inflația ar urma să scadă brusc în trimestrul al treilea, pe fondul unui efect de bază, dar și al deficitului de cerere din economie, și să vină la 3% la finele anului. Analiștii estimează că din al doilea trimestru al anului viitor BNR ar putea începe să reducă dobânda de politică monetară.
