Propuneri de modificare a Legii insolvenței: Interdicție de a fonda societăți timp de 5 ani și durată redusă în procedura insolvenței

Ministerul Justiției anunță că se lucrează la un proiect de modificare a Legii insolvenței, care prevede cerințe mai stricte de elaborare a raportului de evaluare a stării debitorului și a cauzelor ce au condus la insolvență, interdicția de a fonda societăți pe o perioadă de 5 ani, dar și reducerea duratei procedurii insolvenței.
Alatura-te Profit InsiderJoin Profit Insider
Propuneri de modificare a Legii insolvenței: Interdicție de a fonda societăți timp de 5 ani și durată redusă în procedura insolvenței

Ministerul Justiției anunță că se lucrează la un proiect de modificare a Legii insolvenței, care prevede cerințe mai stricte de elaborare a raportului de evaluare a stării debitorului și a cauzelor ce au condus la insolvență, interdicția de a fonda societăți pe o perioadă de 5 ani, dar și reducerea duratei procedurii insolvenței.

Ministerul Justiției anunță că, în colaborare cu Ministerul Finanțelor și cu Agenția Națională de Administrare Fiscală, a elaborat un set de propuneri de modificare a Legii insolvenței nr. 85/2014, pentru a fi incluse în pachetul al doilea de reforme, care va fi definitivat în perioada următoare.

Urmărește-ne și pe Google News

”Legislația în domeniul insolvenței este esențială pentru funcționarea mediului de afaceri. Procedurile de insolvență asigură lichidarea sau restructurarea ordonată a întreprinderilor ori a întreprinzătorilor aflați în dificultate financiară și economică, iar reglementarea lor echilibrată, cu luarea în considerare a tuturor drepturilor și intereselor în concurs, este definitorie pentru evaluarea riscului investițional și pentru crearea unui climat economic sănătos și credibil. Din aceste rațiuni, obiectivul eficientizării procedurilor de insolvență și de prevenire a insolvenței a fost permanent în atenția autorităților naționale”, arată MJ.

ULTIMA ORĂ Apar noi criterii de risc fiscal care aduc firmele în atenția ANAF și noi situații în care vor fi declarate inactive. După 1 sau 3 ani de inactivitate, ANAF trece la insolvență sau dizolvare/lichidare/radiere CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Apar noi criterii de risc fiscal care aduc firmele în atenția ANAF și noi situații în care vor fi declarate inactive. După 1 sau 3 ani de inactivitate, ANAF trece la insolvență sau dizolvare/lichidare/radiere

Reprezentanții ministerului arată că funcționalitatea și eficiența procedurilor de insolvență și de prevenire a insolvenței au fost evaluate și în contextul analizei multidimensionale a factorilor ce influențează evoluția politicii bugetare. Ca urmare, în Planul Bugetar-Structural Național pe termen mediu 2025-2031, în cadrul reformei administrării sistemului de impozite și taxe, este prevăzută măsura ”actualizării legislației specifice insolvenței, având ca obiectiv reducerea gap-ului de TVA, prin crearea cadrului legal de atragere a răspunderii pentru administratorii legali care, prin modul de administrare, introduc în mod voit în insolvență IMM–urile care datorează impozite și taxe și apoi în faliment IMM-urile care au raportul dintre datorii față de buget și activul total mai mari de 50%”.

În acest cadru de evaluare și acțiune, este avută în vedere o intervenție legislativă etapizată pentru eficientizarea procedurilor reglementate de Legea insolvenței nr. 85/2014, care să impacteze favorabil și nivelul de colectare a creanțelor statului, cu efect pozitiv în privința reducerii deficitului bugetar.

Astfel, în proiectul de lege care va fi promovat în perioada imediat următoare sunt propuse soluții pentru atingerea obiectivelor stabilite în Planul Bugetar-Structural Național:

1. Consolidarea regimului răspunderii administratorilor pentru aducerea societății în stare de insolvență. În acest scop, sunt propuse:

- cerințe mai stricte de elaborare a raportului de evaluare a stării debitorului și a cauzelor ce au condus la insolvență, pentru a facilita creditorilor, inclusiv creditorului fiscal, fundamentarea și declanșarea acțiunii în răspundere a administratorilor;

- acțiunea în răspundere nu mai vizează doar administratorii formali, ci și administratorii de facto (care impun decizia financiară și operațională a societății);

- interdicția de a fonda societăți pe o perioadă de 5 ani, ca efect al hotărârii de atragere a răspunderii, interdicție care se înregistrează în Registrul Comerțului, informația fiind astfel accesibilă publicului;

- extinderea interdicției ocupării funcției de administrare/conducere și la administratorul de facto;

- administratorul și administratorul de facto împotriva cărora s-a introdus o acțiune în atragerea răspunderii nu pot avea calitatea de administrator special;

- reglementarea unui caz distinct de atragere a răspunderii: vânzarea bunurilor ca ansamblu independent către afiliați în frauda creditorilor;

- instituirea unei prezumții potrivit căreia nedepunerea situațiilor financiare și a declarațiilor fiscale prezumă, până la proba contrară, neținerea, conform legii, a contabilității.

2. Creșterea gradului de recuperare a impozitelor și taxelor ce revin societăților aflate în insolvență, prin asigurarea unui nivel mai înalt de transparență a procedurii în raport cu creditorii, cu scopul de a facilita exercitarea remediilor procesuale împotriva practicilor de manipulare a votului și a tendințelor de tergiversare a procedurii. În acest scop, sunt propuse:

- instituirea obligației debitorului/administratorului judiciar de a prezenta motivele temeinice și circumstanțele exceptionale ce pot justifica prioritizarea plății anumitor creanțe curente, ca excepție de la principiul plății creanțelor curente, potrivit scadentei;

- notificarea creditorului fiscal în legătură cu intenția de deschidere a procedurii se va face de către debitor cu 15 zile înainte de depunerea cererii;

- comunicarea electronică a rapoartelor și planului de reorganizare către toți creditorii care solicită;

- rapoarte actualizate mai detaliate ale administratorului judiciar/lichidatorului judiciar;

- includerea de informații suplimentare în tabelul creanțelor;

- clarificarea obligațiilor administratorului concordatar în elaborarea listei creanțelor în concordat;

- definirea conceptului de afiliat (persoane strâns legate de debitor), în sensul Legii insolvenței;

- număr limitat de creditori afiliați în comitetul creditorilor (1/7).

3. Reducerea duratei procedurii insolvenței, prin măsuri concrete, cu efect imediat. În acest scop, sunt propuse:

- verificarea periodică de către administratorul judiciar a stării financiare a debitorului, pentru a propune, de îndată, dacă este cazul, intrarea în faliment, în perioada de observație sau pe durata executării planului;

- valorificarea bunurilor prin licitație publică, potrivit Codului de procedură civilă, dacă vânzarea, potrivit regulamentului de vânzare stabilit de creditori, nu conduce la vânzarea bunului într-un termen determinat;

- închiderea procedurii insolvenței odată cu constatarea de către judecătorul-sindic a îndeplinirii tuturor obligațiilor de plată asumate prin planul confirmat, chiar dacă există una sau mai multe creanțe curente, care nu sunt certe, în cazul în care cuantumul cumulat al acestora nu este de natură a determina o stare de dificultate financiară sau de a genera iminența insolvenței ori de a afecta viabilitatea întreprinderii debitorului (caz în care dosarele asociate sunt trimise spre soluționare instanței competente, potrivit dreptului comun);

- dezvoltarea și operaționalizarea în regim prioritar a unei platforme informatice pentru desemnarea aleatorie a administratorului /lichidatorului judiciar de către judecătorul-sindic;

- completarea atribuțiilor practicienilor în insolvență, pentru a încuraja închiderea rapidă și cât mai eficientă a procedurilor de insolvență.

viewscnt
Daniel Apostol
Adrian Panaite

Teodora Preoteasa este o expertă în politici publice și finanțări europene, cu o carieră solidă construită în administrația publică centrală, în special în domeniul gestionării fondurilor europene și al programării strategice.

De-a lungul a peste 15 ani de activitate în instituțiile statului, a ocupat funcții de conducere, printre care secretar de stat, consilier de stat, director general și, în prezent, director al Direcției de Administrare a Fondurilor Europene în cadrul Băncii de Investiții și Dezvoltare a României.

A coordonat direct negocierea și implementarea Politicii de Coeziune 2021–2027 și a Planului Național de Redresare și Reziliență, gestionând un portofoliu investițional de peste 59 miliarde euro. A reprezentat România în dialogul cu instituțiile europene, contribuind la definirea priorităților naționale în domenii precum tranziția verde, digitalizare, sănătate și inovare. În paralel cu activitatea guvernamentală, Teodora are o experiență vastă în comitete strategice de investiții și guvernanță, fiind implicată în decizii privind instrumente financiare europene – inclusiv capital de risc, fonduri de digitalizare și acțiuni climatice – și în supravegherea unor companii de stat de interes național.

A contribuit la aprobarea strategiilor de investiții, la stabilirea criteriilor de eligibilitate și la monitorizarea performanței financiare, asigurând conformitatea cu regulamentele naționale și europene. Este, de asemenea, lector asociat la Academia de Studii Economice din București, unde formează viitoarea generație de specialiști în fonduri europene și politici publice.

NewsLetter

Pentru o sinteza cu cele mai importante evenimente economice ale zilei te rugam sa te abonezi la

Citeste in continuare
Ultimele ştiri
De weekend
Curs BNR
1 EUR5.0628 -0.0005-0.01 %
1 USD4.3331 +0.0158+0.37 %
1 GBP5.8856 +0.0260+0.44 %
1 CHF5.3754 -0.0037-0.07 %

Curs BNR oferit de cursvalutar.ro

News.ro
Playtech.ro
Cele mai citite