Adrian Călin este CEO al companiei Docentix România și un nume cunoscut în domeniul e-learning-ului pentru adulți. Cu o experiență de peste 25 de ani în dezvoltarea de soluții digitale de învățare, el aduce în dezbaterea „Viitor pentru România: Educația între reformă și realitate” o perspectivă pragmatică și bine ancorată în nevoile reale de formare.
Absolvent al secției de Pedagogie din cadrul ASE, Adrian Călin a început să lucreze în industria cursurilor online încă din timpul facultății. De atunci, a coordonat numeroase proiecte educaționale dedicate dezvoltării competențelor esențiale pentru adulți: de la comunicare și management de proiect, la gândire logică și abilități interpersonale.
Experiența sa de părinte și interesul constant față de sistemul de educație românesc l-au determinat să contribuie cu idei, soluții și critici constructive în spațiul public. Fiind implicat activ în parcursul educațional al propriilor copii, cunoaște îndeaproape provocările cu care se confruntă elevii, părinții și profesorii.
Înainte de participarea sa la dezbaterea maraton din 2 septembrie, i-am adresat câteva întrebări.
Cum se poate adapta învățarea pentru adulți – cu care lucrați de peste două decenii – la nevoile elevilor și profesorilor din România de azi? Pot fi aceste metode preluate în școală?
Adrian Călin: Realitatea cu care ne confruntăm în România este aceea că suntem o societate în care valoarea învățării continue nu este înțeleasă. Acest lucru se întâmplă încă de pe băncile școlii, pentru că încă se dictează comentarii ce trebuie reproduse cuvânt cu cuvânt la examene. Angajații români au dificultăți serioase în a se adapta la un sistem în care nu li se spune mereu ce să facă. De aceea, cea mai mare provocare în activitatea noastră este să-i convingem pe adulți să învețe din curiozitate, să acumuleze informații pentru că îi ajută în viața de zi cu zi, și nu să memoreze lucruri fără să le înțeleagă, doar pentru a obține o notă bună la un test.
Ca să răspund concret: da, învățarea pentru adulți se poate adapta la nevoile elevilor și profesorilor din România de azi, dar asta presupune, în primul rând, o schimbare de atitudine din partea cadrelor didactice. Rolul profesorului ar trebui să fie același cu rolul nostru în educația adulților: facilitarea accesului la resurse valoroase și gestionarea procesului de gândire critică.
Așadar, sunt două lucruri esențiale. Să ne informăm pentru a hrăni curiozitatea (dar cu informații certificate, cu valoare educațională reală, nu din surse îndoielnice). Să schimbăm modul de a formula întrebările, chiar și atunci când lucrăm cu același set de informații.
Credeți că tehnologia educațională a fost supraevaluată în discursul public sau, din contră, insuficient înțeleasă și aplicată?
Adrian Călin: Cred că tehnologia educațională a fost prezentată greșit în discursul public. Chiar și acum, la cinci ani după lecțiile online din pandemie, nu există o idee clară despre cum poate fi folosită tehnologia în procesul de învățare. Nu am colectat date despre câți profesori nu aveau adrese de email în 2020, nu am analizat care practici online au fost eficiente, nu am promovat exemple de profesori care au reușit să predea excelent în mediul digital și nu i-am întrebat pe elevi și părinți despre experiența lor.
Utilizarea tehnologiilor educaționale poate să nu aducă beneficii spectaculoase, dar a nu le folosi înseamnă cu siguranță o pierdere enormă.
Pe scurt, există două dimensiuni fundamentale. Sistemul de gestiune – o platformă unde sunt centralizate datele despre elev, încărcate lecțiile, organizate grupurile de învățare, unde profesorii își pot adapta predarea și unde părinții pot urmări progresul copiilor. Cursurile online – conținutul efectiv (lecții de matematică, română, fizică etc.), dar și linkuri către sesiuni live unde profesorii pot sprijini direct elevii.
Dacă ați avea ocazia să construiți o școală de la zero, care ar fi cele trei principii fundamentale după care v-ați ghida?
Adrian Călin: O școală care să fie cu adevărat utilă pentru copii, dar și pentru adulți, trebuie să se bazeze pe curiozitatea instinctuală a oamenilor.
Primul principiu ar fi: nu dicta informații, ci facilitează acumularea lor.
Al doilea principiu: informațiile trebuie puse în context și experimentate.
Al treilea principiu: cunoștințele trebuie legate de viața reală și de nevoile societății.
Toate acestea presupun două direcții: să evaluezi cerințele actuale ale societății și să creezi competențe ridicate pentru ele; dar și să stimulezi competențe pentru care încă nu există o cerere socială clară, astfel încât să generezi progres și evoluție pe termen lung.
Dacă ați putea schimba un singur lucru în mentalitatea noastră colectivă legată de educație, care ar fi acela?
Adrian Călin: Un răspuns simplu: gândirea critică.
Puneți întrebări simple și apoi aprofundați. De exemplu: „De ce se aprinde becul când apăs pe buton? Ce înseamnă să închid un circuit? Cum circulă electronii? De ce se descarcă bateria telefonului?”
Un om cu gândire critică nu va crede că Pământul este plat și, mai important, gândirea critică îi poate salva viața – pentru că înțelege cum funcționează curentul electric, spre deosebire de cineva care „nu crede” în el pentru că nu-l vede.
Din experiența dvs. în e-learning, care a fost cea mai surprinzătoare rezistență la schimbare pe care ați întâlnit-o în mediul profesional – și cum ați depășit-o?
Adrian Călin: Cea mai surprinzătoare experiență am avut-o în colaborarea cu ANAF. La început, a existat o reticență firească, pentru că pătrunderea e-learningului pe piața serviciilor de formare în administrația publică era un concept nou și insuficient testat. Totuși, în momentul în care echipa de formare internă a început să utilizeze efectiv modulele și să le observe valoarea, lucrurile s-au schimbat rapid.
Colaborarea, realizată prin intermediul unei asociații non-profit, a permis lansarea unui proiect-pilot prin care angajații ANAF au avut acces la cursuri în format e-learning. Acest proiect a avut un rol important: a demonstrat că e-learningul poate fi aplicat nu doar în mediul privat, unde obiectivul este adesea obținerea de profit, ci și în administrația publică, unde scopul este oferirea de servicii de calitate și dezvoltarea competențelor printr-o transformare digitală profesionistă.
Rezistența inițială s-a transformat în deschidere: mii de angajați ANAF au accesat cursurile, iar o parte semnificativă dintre ei le-au folosit pentru a învăța cu adevărat, nu doar pentru a obține rezultate la teste.
În concluzie, lecția învățată a fost că rezistența la schimbare nu este definitivă: cu exemple concrete, cu sprijin și cu soluții adaptate, e-learningul poate deveni un instrument eficient și în administrația publică.
Adrian Călin va fi prezent ca speaker în cadrul dezbaterii „Viitor pentru România: Educația între reformă și realitate”, un proiect cross-media difuzat în direct pe Prima News, profit.ro și pagina de Facebook Profit.ro, în data de 2 septembrie 2025, între orele 10:00 și 13:00.
Evenimentul își propune să aducă împreună toți actorii-cheie din sistemul educațional – decidenți, specialiști, antreprenori și lideri din societatea civilă – pentru a răspunde sincer și aplicat la întrebarea: cum arată un plan realist pentru viitorul educației în România?
