Prăbușirea prețurilor la țiței i-a "îngropat" pe furnizorii de servicii ai petroliștilor

În serviciile anexe extracției, volumul de activitate a scăzut cu aproape 25% în primele 7 luni ale anului. În iulie 2015, comparativ cu luna corespunzătoare din 2014, sectorul a cunoscut o adevărată prăbușire, contractându-se cu aproape 50%. Față de iunie 2015, scăderea a fost de 15%. Producătorii de petrol și gaze au tăiat investițiile, au renunțat la sau au amânat unele proiecte de explorare și producție și au renegociat la sânge contractele încheiate cu furnizorii de servicii.
Alatura-te Profit InsiderJoin Profit Insider
Prăbușirea prețurilor la țiței i-a "îngropat" pe furnizorii de servicii ai petroliștilor

Ramura extractivă a fost Cenușăreasa industriei românești în primele 7 luni ale acestui an, volumul producției consemnând o contracție de 7,1% față de intervalul similar din 2014, potrivit datelor INS. Asta în condițiile în care, per total, producția industrială a crescut cu 3,2% în ianuarie-iulie 2015, pe serie ajustată sezonier.

Principala cauză a fost ieftinirea drastică a țițeiului pe piețele internaționale. Cotația sortimentului Brent s-a prăbușit cu peste 47%, de la 108 dolari/baril în iulie 2014 la doar 57 dolari/baril în iulie 2015.

Urmărește-ne și pe Google News

Cu toate acestea, producția ca atare de țiței și gaze a României s-a redus doar marginal în volum în primele 7 luni ale anului, respectiv cu numai 0,2%. Alte sectoare ale industriei extractive au cunoscut chiar creșteri semnificative, cum ar fi producția de minereuri metalifere (+7,8%) sau cea de cărbune (+3%).

Însă industria extractivă a fost trasă în jos de sectorul serviciilor anexe extracției, unde volumul de activitate a scăzut cu aproape 25% în primele 7 luni ale anului. În iulie 2015, comparativ cu luna corespunzătoare din 2014, sectorul a cunoscut o adevărată prăbușire, contractându-se cu aproape 50%. Față de iunie 2015, scăderea a fost de 15%.

Cauza a fost reducerea investițiilor producătorilor de petrol și gaze, afectați de ieftinirea abruptă a țițeiului. Aceștia au renunțat la sau au amânat unele proiecte de explorare și producție și, în plus, au renegociat la sânge prețurile și clauzele contractelor încheiate cu furnizorii de servicii.

Seacă bugetele de investiții

De exemplu, OMV Petrom, cel mai important client al companiilor de servicii petroliere din România, și-a redus cheltuielile de capital cu circa 30% în primul semestru al anului. În al doilea trimestru din 2015, OMV Petrom a finalizat forajul a 20 de sonde noi si sidetrack-uri, comparativ cu 25 sonde noi forate in perioada similara a anului precedent.  La Romgaz, investițiile au scăzut cu aproape 10% în primele 6 luni din 2015.

Acest lucru s-a reflectat în bilanțurile furnizorilor de servicii petroliere. Dafora Mediaș, societate intrată nu demult în insolvență, a avut pierderi de aproape 93 milioane lei în primele 6 luni din 2015, față de un profit net de 4,9 milioane lei în perioada similară din 2014. Veniturile companiei au scăzut cu peste 60%, la 45,4 milioane lei. Numărul de salariați al Dafora s-a redus cu aproape 44%, de la 562 la 316. În ultimul său raport semestrial, compania enumeră printre cauzele insolvenței "deciziile unor clienți de a se retrage de pe piață sau de a renunța la o serie de proiecte".

Alte două firme de servicii petroliere au intrat în insolvență anul acesta, din cauza reducerii cererii de astfel de servicii ca urmare a ieftinirii petrolului, respectiv Foraj Sonde Scăieni și Foraj Sonde Ernei.

Situația nu este deloc ușoară nici la Rompetrol Well Services, divizia de servicii petroliere a companiei controlate de kazahii de la KazMunaiGaz. "Efectele scăderii prețului petrolului – amânarea proiectelor importante de explorare și producție a hidrocarburilor, reducerea investițiilor, diminuarea severă a cererii pentru servicii la sondă – s-au resimțit din plin și în piețele pe care este activă compania. Prăbușirea prețului barilului de petrol a generat efecte în lanț, principalii operatori petrolieri reducându-și semnificativ bugetele operaționale și de investiții", se afirmă în raportul companiei pe primele șase luni ale anului.

Astfel, Rompetrol Well Services a trecut pe pierderi în prima jumătate a acestui an, cifrate la 1,82 milioane lei, față de un profit net de 7,17 milioane lei în perioada similară din 2014, iar veniturile totale ale companiei au scăzut cu peste 33%, la 29,68 milioane lei.

Pentru unii, dacă Petrom nu e, (mai) nimic nu e

Și alte companii din domeniu au fost nevoite să opereze concedieri pentru a se menține pe linia de plutire. Numărul de salariați al Foraj Sonde Craiova a scăzut cu 19% în primul semestru, de la 622 la 504. Firma a reușit totuși să rămână pe profit, cifrat la 11,46 milioane lei, în scădere cu 26,5% comparativ cu prima jumătate a anului trecut. Cifra de afaceri s-a redus cu peste 21%, la 81,82 milioane lei.

"Conjunctura economică nefavorabilă, cotația barilului de petrol la nivel mondial înregistrând scăderi semnificative, a condus la schimbări și în politica investițională a marilor beneficiari (în special OMV Petrom), prin reducerea substanțială a investițiilor în sectorul de explorare onshore, ceea ce a afectat și activitatea societății, prin limitarea derulării unor contracte deja existente și perspective de încheiere cu dificultate a unor contracte viitoare", spun cei de la Foraj Sonde Craiova.

La Foraj Sonde Videle, profitul semestrial net a scăzut cu 38%, la 1,859 milioane lei. În schimb, excepție notabilă în cadrul sectorului, veniturile totale ale companiei au crescut, cu peste 41%, la 20,72 milioane lei. Viitorul nu arată însă foarte promițător pentru Foraj Sonde Videle.

"Beneficiarul cel mai mare al societății este OMV Petrom, beneficiar de care societatea este dependentă. Pentru anii următori, emitentul nu poate estima volumul investițiilor OMV Petrom. Un factor perturbator a fost scăderea abruptă a prețului țițeiului, existând riscul ca volumul investițiilor în exploatare să scadă", se arată documentul de prezentare a Foraj Sonde Videle, întocmit în vederea listării pe platforma AeRO a BVB.

Ieftinirea amplă a țițeiului i-a obligat pe cei de la OMV Petrom să își prioritizeze cu mare exigență proiectele de investiții, în special în ceea ce privește explorarea și exploatarea de hidrocarburi pe uscat, acolo unde compania colaborează cu furnizori de servicii petroliere români. Astfel, în raportul OMV Petrom pe semestrul I 2015 se arată că vor fi prioritizate proiectele de redezvoltare de zăcăminte în funcție de valoarea adăugată a acestora.

"Din cele 17 proiecte aflate în faza de evaluare la sfârșitul anului 2014, patru vor continua. Va continua optimizarea portofoliului upstream, prin vânzarea zăcămintelor marginale selectate. Un mediu de preț scăzut al țițeiului potențial prelungit se așteaptă să ducă la scăderea investițiilor anuale în upstream cu aproximativ 25-35% în perioada 2015-2017 comparativ cu 2014", se spune în ultimul raport semestrial al OMV Petrom. Anul trecut, compania a decis că va renunța la un număr de 35 de zăcăminte marginale de hidrocarburi, pe care le-a scos la vânzare.

viewscnt
Daniel Apostol
Adrian Panaite

Teodora Preoteasa este o expertă în politici publice și finanțări europene, cu o carieră solidă construită în administrația publică centrală, în special în domeniul gestionării fondurilor europene și al programării strategice.

De-a lungul a peste 15 ani de activitate în instituțiile statului, a ocupat funcții de conducere, printre care secretar de stat, consilier de stat, director general și, în prezent, director al Direcției de Administrare a Fondurilor Europene în cadrul Băncii de Investiții și Dezvoltare a României.

A coordonat direct negocierea și implementarea Politicii de Coeziune 2021–2027 și a Planului Național de Redresare și Reziliență, gestionând un portofoliu investițional de peste 59 miliarde euro. A reprezentat România în dialogul cu instituțiile europene, contribuind la definirea priorităților naționale în domenii precum tranziția verde, digitalizare, sănătate și inovare. În paralel cu activitatea guvernamentală, Teodora are o experiență vastă în comitete strategice de investiții și guvernanță, fiind implicată în decizii privind instrumente financiare europene – inclusiv capital de risc, fonduri de digitalizare și acțiuni climatice – și în supravegherea unor companii de stat de interes național.

A contribuit la aprobarea strategiilor de investiții, la stabilirea criteriilor de eligibilitate și la monitorizarea performanței financiare, asigurând conformitatea cu regulamentele naționale și europene. Este, de asemenea, lector asociat la Academia de Studii Economice din București, unde formează viitoarea generație de specialiști în fonduri europene și politici publice.

NewsLetter

Pentru o sinteza cu cele mai importante evenimente economice ale zilei te rugam sa te abonezi la

Citeste in continuare
Ultimele ştiri
De weekend
Curs BNR
1 EUR5.0628 -0.0005-0.01 %
1 USD4.3331 +0.0158+0.37 %
1 GBP5.8856 +0.0260+0.44 %
1 CHF5.3754 -0.0037-0.07 %

Curs BNR oferit de cursvalutar.ro

News.ro
Playtech.ro
Cele mai citite