Cele mai importante știri din 29 august din Republica Moldova.
1.Blocul „Patriotic” (BEP) s-a lansat în campania electorală la mănăstirea Căpriana
Blocul electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei” (BEP) a dat startul oficial campaniei electorale vineri, 29 august 2025, în cadrul unui eveniment desfășurat în fața mănăstirii Căpriana din raionul Strășeni, relatează radiomoldova.md. Lansarea la mănăstirea din subordinea Mitropoliei Chșinăului și a Întregii Moldove (MCÎM), subordonată Patriarhiei Ortodoxe Ruse, subliniază folosirea simbolurilor religioase de unele partide.
Alianța, formată din patru partide de orientare socialist-comunistă, a intrat în cursă sub sloganul „Credem în Moldova”, intonând imnul de stat la deschiderea evenimentului. Lansarea are loc cu o lună înaintea alegerilor parlamentare anticipate din 28 septembrie și plasează BEP drept unul dintre cele patru blocuri electorale înscrise în competiție.
În cadrul evenimentului, reprezentanții BEP au prezentat prioritățile programului lor electoral, axate pe securitatea națională și bunăstarea economică. Printre promisiuni se numără asigurarea securității energetice prin semnarea unui contract de achiziție a gazelor pe cel puțin cinci ani, la un preț plafonat de 6–8 lei metrul cub. De asemenea, blocul propune impulsionarea industrializării, crearea a 18 platforme industriale multifuncționale în raioane și trei hub-uri agroalimentare regionale, precum și măsuri sociale precum hrană gratuită pentru toți elevii, reducerea vârstei de pensionare la 57 de ani, indexarea pensiilor de două ori pe an și acordarea de ajutoare materiale de sărbători.
Liderii celor patru formațiuni componente, Igor Dodon (PSRM), Vladimir Voronin (PCRM), Irina Vlah (Partidul „Inima Moldovei”) și Vasile Tarlev (Partidul „Viitorul Moldovei”), au urcat împreună pe scena improvizată, evidențiind unitatea blocului. În discursurile lor, aceștia au făcut apel la valorile tradiționale și la credință, criticând totodată dur guvernarea actuală a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) pentru situația în care se află țara. Vladimir Voronin a asigurat electoratul că BEP va face „tot posibilul” ca Moldova să renască în următorii patru ani, în timp ce Igor Dodon a denunțat o „criză de patriotism” provocată de abuzurile și sărăcia atribuite guvernării PAS. Mesajele transmise de liderii BEP au subliniat necesitatea „neplecării capului în fața nimănui” și apărarea suveranității, identității și neutralității Republicii Moldova.
2. Raport Promo-LEX: activități electorale prealabile și riscuri în perioada preelectorală
Asociația Promo-LEX a prezentat chiar în ziua de 29 august Raportul nr. 2 al misiunii de observare a alegerilor parlamentare din 28 septembrie, relatează zdg.md. Documentul acoperă perioada 22 iulie – 27 august 2025 și evidențiază tendințele cheie din perioada preelectorală, activitatea timpurie a potențialilor competitori și riscurile care pot afecta corectitudinea scrutinului. Promo-LEX constată că, deși campania electorală începe oficial abia pe 29 august, activitățile de promovare cu caracter electoral au demarat mult mai devreme.
Doar în ultima săptămână înainte de startul oficial, observatorii au raportat peste 2.300 de acțiuni de promovare politică – de la distribuirea de materiale informative și publicitate stradală până la întâlniri cu alegătorii – desfășurate preponderent de Blocul Electoral Patriotic (BEP) și de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS).
Raportul subliniază că cheltuielile reale pentru promovarea electorală vor depăși cu mult sumele declarate oficial de concurenți în campania de 30 de zile. Promo-LEX avertizează că aceste acțiuni timpurii de promovare creează un avantaj neloial și pot masca cheltuieli neraportate, afectând transparența finanțării campaniei. De asemenea, s-au documentat cel puțin 40 de cazuri de utilizare abuzivă a resurselor administrative în scop electoral, majoritatea atribuindu-se PAS. Exemplele includ implicarea funcționarilor publici în timpul programului de lucru în activități de campanie și deplasări oficiale în teritoriu ale miniștrilor-candidați PAS folosite pentru a face campanie, ceea ce pune sub semnul întrebării delimitarea dintre funcțiile publice și interesul electoral.
În plus, Promo-LEX a identificat cazuri de corupere potențială a alegătorilor încă din perioada preelectorală, de exemplu, două situații vizând Partidul Platforma DA, precum și câte un caz care implică BE „Patriotic”, Blocul „Victorie” și PSDE. Raportul notează și implicarea unor „părți terțe” (entități sau persoane din afara competitorilor) în campanii de promovare ori denigrare cu tentă electorală, desfășurate fără reglementări clare privind cheltuielile. Un alt aspect îngrijorător este ingerința externă: perioada electorală continuă să fie marcată de influențe din partea Federației Ruse, prin cumpărarea voturilor, finanțare ilegală a campaniilor, manipulare informațională, proteste plătite și atacuri cibernetice menite să destabilizeze procesul electoral.
Implicarea directă a fugarului Ilan Șor (aflat la adăpost în Rusia) în astfel de acțiuni a amplificat tensiunile pe scena politică, iar incidente precum agresarea jurnaliștilor, presiuni asupra magistraților și campanii de dezinformare despre votul în diasporă au scos la iveală vulnerabilități suplimentare. Totodată, Promo-LEX semnalează o creștere alarmantă a discursurilor instigatoare la ură și discriminare: în doar o lună s-au documentat 233 de cazuri de discurs de ură (162 fiind în context electoral), îndreptate împotriva unor politicieni, femei sau persoane LGBT, un fenomen mai grav decât în perioada electorală precedentă din 2021.
3. A început oficial campania electorală – reguli legale pentru concurenți
Astăzi, 29 august, campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipate din 28 septembrie a început în mod oficial, relatează zdg.md. Potrivit Codului electoral, campania este perioada în care concurenții își prezintă oferta politică și încearcă să convingă alegătorii să îi voteze. Odată cu debutul acestei perioade, Comisia Electorală Centrală (CEC) a reamintit regulile jocului electoral și restricțiile impuse candidaților pe durata campaniei.
În conformitate cu legislația Republicii Moldova, candidaților le este interzis să utilizeze resurse administrative în scop electoral pe durata campaniei. Aceasta înseamnă că nu pot lansa sau participa la lansarea unor proiecte de infrastructură finanțate din bugetul public, nu pot face achiziții publice cu tentă electorală și nu pot folosi bunuri ori mijloace aparținând instituțiilor statului în favoarea propriei campanii.
Autoritățile și instituțiile publice au, la rândul lor, interdicția de a oferi gratuit candidaților bunuri publice sau alte favoruri (de exemplu, utilizarea sălilor ori echipamentelor), cu excepția cazurilor prevăzute de lege, pe bază de contract în condiții egale pentru toți. Scopul acestor prevederi este de a preveni abuzul de funcție și distorsionarea competiției electorale prin avantajul incumbentei.
De asemenea, organizarea de concerte, spectacole, show-uri sau alte evenimente publice cu participarea artiștilor (din țară sau de peste hotare) în scop de propagandă politică este interzisă pe durata campaniei. Pe parcursul unor astfel de evenimente nu pot fi afișate slogane, mesaje ori simboluri ale concurenților electorali și nici nu este permisă prezența candidaților pe scenă pentru a-și face campanie. CEC atrage atenția că în această perioadă este strict interzisă publicitatea politică în mass-media și online – singurele materiale promoționale admise fiind cele de publicitate electorală, și acelea doar pentru candidații oficial înregistrați în cursa electorală.
În schimb, candidații pot organiza întâlniri cu alegătorii, iar autoritățile locale sunt obligate să le pună la dispoziție spații și condiții egale pentru desfășurarea acestor întâlniri în mod nediscriminatoriu. Toate aceste măsuri au rolul de a asigura o competiție corectă, evitând folosirea abuzivă a resurselor statului și cumpărarea indirectă a bunăvoinței alegătorilor prin evenimente sau beneficii ilegale.
4. Mesajul Maiei Sandu la începutul campaniei: apel la unitate și vigilență
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a adresat cetățenilor într-un mesaj special difuzat vineri dimineață, 29 august, marcând startul campaniei electorale, relatează newsmaker.md. Șefa statului a subliniat importanța crucială a scrutinului din 28 septembrie, când moldovenii își vor alege Parlamentul pentru următorii patru ani, și a insistat asupra mizei pe care aceste alegeri o au pentru direcția de viitor a țării. Ea a reamintit că Parlamentul este instituția fundamentală unde se decide calea pe care va merge Moldova de acum înainte și a făcut apel la toți cetățenii să rămână uniți și vigilenți în fața oricăror tentative de manipulare sau corupere a votului. „Suntem o țară independentă și moldovenii trebuie să-și aleagă liber viitorul”, a afirmat Maia Sandu, îndemnând oamenii să nu se lase dezbinați de disputele politice și să participe activ la procesul democratic.
În mesajul său, președinta a avertizat că democrația din Republica Moldova se confruntă cu atacuri tot mai intense din partea forțelor străine ostile. Maia Sandu a denunțat explicit încercările acestor forțe de a influența alegerile printr-un „joc murdar” de cumpărare a voturilor și acțiuni de destabilizare a țării. „Vedem cum oamenii care lucrează deschis pentru Rusia, nu pentru Moldova, acționează pentru distrugerea corectitudinii alegerilor și subminarea viitorului nostru”, a punctat șefa statului, adăugând că „este pusă în joc soarta Moldovei” și că, împreună, cetățenii au datoria să-și protejeze pacea și șansa unui viitor mai bun. Sandu a avertizat că actorii corupți sprijiniți din exterior vor încerca să semene dezamăgire și haos, însă a îndemnat populația să nu se lase intimidată de amenințări și să nu cadă pradă dezinformărilor ce vor circula în timpul campaniei electorale.
Maia Sandu a cerut totodată tuturor concurenților electorali să respecte cu strictețe legea și să acționeze în interesul național pe durata campaniei. Ea a subliniat că toți candidații trebuie „să servească doar cetățenii Republicii Moldova”, renunțând la practicile murdare de corupere a alegătorilor sau de manipulare a opiniei publice. Președinta a amintit că, în toamna anului trecut, cetățenii au votat masiv pentru introducerea în Constituție a obiectivului de aderare la Uniunea Europeană, consolidând astfel vectorul strategic al țării. În acest context, alegerile din 28 septembrie reprezintă, a menționat ea, „șansa țării noastre să intre în familia europeană a păcii și dezvoltării”, oportunitate pe care generația actuală are datoria să nu o rateze.
Maia Sandu și-a încheiat mesajul cu un apel la unitate și curaj, îndemnând oamenii „să rămână uniți și drepți pentru ca Moldova să iasă învingătoare” și exprimându-și încrederea în înțelepciunea moldovenilor de a-și apăra libertatea și viitorul, indiferent de provocările care vor urma.
5. PAS s-a lansat în campanie cu promisiunea integrării europene
Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la guvernare, și-a lansat oficial campania electorală pe 29 august, punând accentul pe mesajul continuării drumului european al țării, relatează agenția ipn.md. Evenimentul de lansare a avut loc în aer liber, în scuarul Teatrului de Operă și Balet „Maria Bieșu” din centrul Chișinăului, și a adunat membrii marcanți ai partidului alături de simpatizanți. PAS a prezentat cu acest prilej sloganul de campanie „Mergem în direcția corectă. UE. Pace. Dezvoltare”, sub care promite să asigure integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană până în 2028, să impulsioneze dezvoltarea economică și să mențină pacea și stabilitatea în regiune. Obiectivul aderării la UE în următorii trei ani este prezentat drept ținta centrală a formațiunii, alături de angajamente ferme privind creșterea nivelului de trai și securitatea națională.
Liderul PAS, președintele Parlamentului Igor Grosu, a declarat în discursul său că partidul își asumă rolul istoric de a realiza visul european al țării. „Datoria noastră este să fim generația integrării europene. Noi vom face acest lucru”, a afirmat Grosu, subliniind hotărârea PAS de a obține statutul de membru UE pentru Republica Moldova. El s-a adresat și cetățenilor din diaspora, mulțumindu-le pentru sprijinul și implicarea de până acum: „Respect și plecăciune diasporei noastre care știe ce înseamnă să muncești cinstit, să ai grijă de casă și de țară” – a transmis liderul PAS, recunoscând contribuția crucială a moldovenilor de peste hotare la dezvoltarea țării. Mesajul echipei PAS a fost unul optimist, accentuând că direcția pro-europeană este singura cale de dezvoltare durabilă și prosperitate pentru Moldova.
Și alți fruntași PAS au luat cuvântul, evidențiind realizările guvernării și planurile de viitor. Doina Gherman, vicepreședinta formațiunii, a declarat că „Republica Moldova stă cu spatele drept”, sugerând că țara și-a recăpătat demnitatea pe plan internațional, și a îndemnat la muncă susținută pentru a menține această traiectorie. „Țara noastră se dezvoltă, numai cine nu vrea să vadă nu vede acest lucru”, a adăugat Gherman, contracarând criticile opoziției și subliniind progresele economice și sociale obținute.
La rândul său, ministrul Educației Dan Perciun (candidat pe lista PAS) a folosit o metaforă sportivă, afirmând că „au mai rămas o sută de metri ca să ne rupem de comunism și de dictatură” – aluzie la faptul că Moldova ar fi foarte aproape de a se desprinde definitiv de trecutul autoritar și a se ancora în valorile europene. Perciun i-a îndemnat pe cetățeni să nu se oprească acum și să ducă lucrurile la bun sfârșit la alegerile din septembrie, votând pentru ca Moldova să intre în marea familie europeană. Lansarea PAS a scos în evidență unitatea echipei de guvernare în jurul obiectivului european și încrederea că electoratul le va acorda un nou mandat pentru a continua aceste eforturi.
6. Blocul „Alternativa” intră în cursă, promițând guvernare responsabilă
Blocul Electoral „Alternativa” și-a dat startul campaniei electorale tot vineri, 29 august, poziționându-se ca o nouă forță politică ce promite o guvernare pragmatică și responsabilă, menționează agenția ipn.md. Ceremonia de lansare a avut loc simbolic în fața Parlamentului din Chișinău, o alegere menită să sugereze că acești candidați sunt pregătiți să preia frâiele legislativului. Liderii și susținătorii blocului au afișat mesajul că „este timpul pentru o guvernare responsabilă și pentru o Moldovă prosperă”, angajându-se să ofere soluții rapide la problemele cotidiene ale oamenilor. Blocul „Alternativa” reunește mai multe forțe de orientare centristă și tehnocrată, având în componență atât politicieni experimentați, cât și figuri noi, care și-au unit eforturile pentru a propune o alternativă la guvernările de până acum.
Printre liderii cheie ai blocului se numără Ion Ceban, primarul municipiului Chișinău și fondatorul Mișcării „Alternativa Națională” (MAN), care aspiră să transpună la nivel național modelul de administrare aplicat în capitală. „Construim Europa aici, acasă la noi. Vă îndemnăm să ne oferiți votul de încredere și vom demonstra că se poate, așa cum am demonstrat la Chișinău”, a mai declarat Ceban, sugerând că succesul proiectelor sale municipale poate fi replicat în toată țara. El a promis rezultate rapide în domenii concrete precum creșterea pensiilor și a salariilor, infrastructură și servicii publice, bazându-se pe experiența acumulată ca edil al capitalei. Alături de Ceban, în prim-plan s-a aflat și Alexandr Stoianoglo, fost procuror general al Republicii Moldova, care ocupă o poziție proeminentă pe lista Blocului „Alternativa”. Stoianoglo a insistat pe necesitatea reinstaurării supremației legii, afirmând că „a venit timpul să demonstrăm că legea e unică pentru toți, că un Parlament care respectă legea nu este o minune, ci o normalitate”. Această declarație vizează în mod clar restabilirea încrederii publicului în instituțiile statului și combaterea corupției.
La eveniment au vorbit și alte figuri de prim-plan ale blocului politic. Ion Chicu, fost prim-ministru al Republicii Moldova și liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), a subliniat că viitorul Parlament trebuie să devină „un motor al dezvoltării economice” al țării.
„Avem nevoie de un Parlament care să servească țara și întreg poporul, care să adopte reforme autentice, să atragă investiții și să stimuleze inițiativa economică”, a declarat Chicu, criticând implicit actuala legislatură pentru lipsa de acțiune în aceste privințe. Totodată, Mark Tkaciuk, ex-deputat și unul dintre liderii Partidului „Congresul Civic”, a evidențiat că Blocul „Alternativa” s-a format tocmai pentru a arăta că Moldova poate fi diferită. „Am reușit să ne unim pentru a dovedi că Moldova poate să devină altfel, unită, dezvoltată, democratică și prosperă”, a afirmat Tkaciuk, exprimând viziunea comună a alianței. Blocul Electoral „Alternativa” este compus din patru entități politice: Mișcarea Alternativa Națională (a primarului Ion Ceban), Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (fondat de Ion Chicu), Partidul Acțiunii Colective „Congresul Civic” (al cărui ideolog este Mark Tkaciuk) și grupul independenților afiliați fostului procuror Alexandr Stoianoglo. Prin această coaliție largă, Blocul „Alternativa” mizează pe îmbinarea competențelor administrative, economice și juridice ale liderilor săi, încercând să se profileze ca o opțiune de centru-stânga modernizatoare, distinctă atât de guvernarea PAS, cât și de vechea opoziție oligarhică.
7. Partidul Democrat Modern (PDMM) – exclus din alegeri de CEC din motive de securitate
Unul dintre episoadele tensionate ale zilei de 29 august a fost refuzul Comisiei Electorale Centrale (CEC) de a înregistra Partidul Democrat Modern din Moldova (PDMM) în cursa electorală, relatează ipn.md. În ședința sa publică de vineri, CEC a respins cererea PDMM de a-și înscrie lista de candidați la alegerile parlamentare din 28 septembrie, invocând motive legale excepționale. Decizia vine după ce, cu puțin timp înainte, Agenția Servicii Publice (ASP) anunțase că a radiat temporar PDMM din registrul partidelor politice ce pot participa la alegeri, invocând existența unor informații despre „potențiale acțiuni subversive” asociate acestei formațiuni. Practic, odată eliminat de ASP de pe lista formațiunilor politice active, PDMM și-a pierdut temeiul juridic pentru a fi admis în alegeri, iar CEC a formalizat această situație prin votul majorității membrilor săi.
Secretara CEC Dana Munteanu, desemnată drept raportor pe subiect, a explicat că excluderea PDMM din lista partidelor de către ASP atrage după sine pierderea dreptului de a participa la scrutin. În consecință, membrii CEC au votat în majoritate împotriva înregistrării listelor de candidați ale PDMM, considerând că nu există temei legal pentru admiterea partidului în competiție atâta vreme cât acesta nu mai figurează ca formațiune politică activă. Reprezentanții PDMM, însă, au contestat vehement decizia. Vladimir Cebotari, fondatorul partidului, prezent la ședința CEC, a declarat: „Nu există niciun drept, niciun temei – nici legal, nici factual – pentru a fi lipsiți de dreptul de a fi înregistrați ca și concurent electoral”, insistând că PDMM a depus la timp actele și că excluderea sa este abuzivă. Avocații partidului au argumentat că radierea temporară din registrul ASP nu ar trebui să anuleze dreptul constituțional de a candida, mai ales în lipsa unei hotărâri judecătorești definitive care să interzică partidul.
După anunțarea deciziei de respingere, reprezentanții Partidului Democrat Modern au declarat că vor ataca în instanța de judecată refuzul CEC de a-i înregistra în cursă. Ei consideră măsura o ingerință politică și au acuzat autoritățile că recurg la pretexte de securitate națională pentru a elimina un concurent incomod.
De cealaltă parte, ASP și-a motivat acțiunea prin precizarea că există suspiciuni serioase legate de PDMM – în comunicarea oficială se menționează „potențiale acțiuni subversive” ale unor persoane afiliate partidului, care ar periclita ordinea constituțională. Merită menționat că presa a relatat anterior despre legături între PDMM și oligarhul fugar Vlad Plahotniuc (partidul fiind considerat de unii analiști o creație politică a acestuia), ceea ce ar explica atenția sporită a organelor statului. În orice caz, precedentul PDMM marchează o situație rară în istoria electorală recentă a Moldovei, când un partid înscris inițial în cursă, dar scos din competiție în prag de campanie pe considerente de securitate, și deschide calea unor posibile litigii electorale chiar în debutul perioadei de agitație politică.
8. Canada sancționează persoane implicate în amestecul Rusiei, inclusiv pe Irina Vlah
Pe fondul îngrijorărilor legate de influența Rusiei în alegerile din Republica Moldova, Guvernul Canadei a anunțat impunerea de sancțiuni împotriva a 16 persoane fizice și 2 entități pentru rolul acestora în „activități de interferență malignă” ale Moscovei în politica moldovenească, relatează radiochisinau.md. Anunțul a fost făcut joi, 28 august, de ministrul canadian al Afacerilor Externe Anita Anand, iar detaliile au fost publicate în presa de la Chișinău pe 29 august. Printre cei vizați de noile sancțiuni se numără, în premieră absolută, și două figuri notorii din autonomia Găgăuză: Irina Vlah, fosta bașcan (guvernatoare) a UTA Găgăuzia, și Evghenia Guțul, actuala guvernatoare a regiunii. Irina Vlah, a cărei formațiune politică face parte din Blocul electoral „Patriotic” al Socialiștilor și Comuniștilor, este astfel inclusă pentru prima dată pe o listă internațională de sancțiuni, fiind acuzată în mod implicit de implicare în eforturile de subminare a proceselor democratice din Republica Moldova. Alături de ea, și Evghenia Guțul (candidată a Partidului Șor care a câștigat recent alegerile pentru bașcan în Găgăuzia) se regăsește pe lista neagră, semnalând o preocupare deosebită față de acțiunile cercului politic afiliat oligarhului Ilan Șor.
Conform comunicatului emis de guvernul canadian, aceste sancțiuni fac parte din Regulamentul privind măsurile economice speciale aplicate de Canada ca răspuns la ingerințele externe în treburile Republicii Moldova. Ministrul Anita Anand a explicat că persoanele sancționate au participat activ la eforturi coordonate de destabilizare a guvernului ales democratic de la Chișinău. „Ele sunt asociate cu politicianul și omul de afaceri Ilan Șor”, se arată în anunțul oficial – Șor fiind el însuși sancționat de Canada anterior pentru subminarea securității Republicii Moldova. Pe listă figurează și exponenți ai mass-mediei pro-ruse din Moldova, implicați în răspândirea dezinformării, precum și alți indivizi considerați pioni ai operațiunilor maligne ale Rusiei în străinătate. Astfel, sancțiunile presupun înghețarea eventualelor active ale acestor persoane pe teritoriul canadian și interdicții de călătorie, consolidând eforturile occidentale de a preveni amestecul Rusiei în procesele electorale moldovenești.
De menționat că măsurile luate de Ottawa vizează nu doar persoane, ci și structuri. Blocul politic „Victoria”/„Pobeda” – o entitate lansată la Moscova ca succesor al Partidului Șor (interzis în Republica Moldova) – a fost de asemenea inclus pe lista sancțiunilor canadiene. Acest așa-zis „partid” creat în Rusia are rolul de a continua agenda lui Ilan Șor sub altă formă, fiind considerat un instrument de influență al Kremlinului în politica de la Chișinău. Totodată, Canada a sancționat și un grup paramilitar susținut de Șor, împreună cu liderul acestuia, Chiril Guzun, despre care autoritățile afirmă că ar fi fost implicat în organizarea unei serii de proteste antiguvernamentale plătite în Moldova, pe parcursul anului 2023. Aceste proteste orchestrate, ce au avut loc în lunile de dinaintea alegerilor, făceau parte, potrivit investigațiilor, din scenariul de destabilizare a țării pus la cale de rețeaua lui Șor cu sprijin rusesc. Prin noile sancțiuni, autoritățile canadiene transmit un mesaj ferm că astfel de ingerințe străine în procesul democratic al Republicii Moldova nu vor rămâne fără consecințe și se alătură demersurilor internaționale de protejare a alegerilor moldovenești de influențe maligne.
9.Oferte suspecte pentru observatori în diaspora – CEC avertizează dezinformarea
În spațiul online au apărut recent mesaje cel puțin ciudate, prin care cetățeni moldoveni din diaspora sunt invitați să devină observatori electorali la alegerile din 28 septembrie în schimbul unor sume de 250–500 de euro, plus acoperirea cheltuielilor de transport, relatează zdg.md. Aceste oferte, promovate pe rețele de socializare și platforme de mesagerie, promit practic moldovenilor din străinătate plata unei „diete” consistente dacă acceptă să monitorizeze procesul electoral în localitățile de domiciliu din afara țării. Comisia Electorală Centrală (CEC) a reacționat prompt, avertizând că astfel de propuneri ridică mari semne de întrebare și pot fi parte a unor operațiuni de dezinformare menite să submineze încrederea publicului în corectitudinea alegerilor. Faptul că se promit remunerații atât de generoase, mult peste practica obișnuită, și că inițiatorii nu se prezintă sau nu precizează în numele cui acționează a alimentat suspiciunile autorităților.
Pavel Postica, membru al CEC responsabil cu observarea alegerilor, a declarat că instituția a fost informată despre asemenea încercări de racolare a observatorilor contra cost și că ele au loc în condiții netransparente. Potrivit lui Postica, persoane anonime contactează moldoveni din diasporă pretinzând că vor să asigure desfășurarea unor alegeri libere și corecte și sunt dispuse să plătească sute de euro celor care acceptă rolul de observator. Oficialul CEC subliniază că asemenea practici par mai degrabă „operațiuni rău intenționate”, al căror scop real ar fi discreditarea procesului electoral sau inducerea în eroare a cetățenilor. „Atât timp cât nu există nicio formă contractuală și nici o relație clară, aș zice că e vorba de o acțiune pusă la cale de persoane rău intenționate pentru a discredita pe cineva sau pentru a induce în eroare cetățenii”, a mai explicat Pavel Postica, subliniind caracterul suspect al acestor inițiative. El a precizat că observatorii electorali adevărați sunt, de regulă, acreditați de organizații neguvernamentale sau internaționale recunoscute, care își desfășoară activitatea în baza unui cadru legal și financiar transparent.
În mod obișnuit, misiunile de observare electorale (precum cele organizate de Promo-LEX sau instituții internaționale) oferă observatorilor doar diurne modeste și eventual un onorariu simbolic, nicidecum sumele exagerat de mari vehiculate acum online. Pavel Postica a dat exemplul propriei experiențe la Promo-LEX: observatorii beneficiau, conform regulamentelor, de o diurnă de circa 60 de euro pe zi, plus un onorariu suplimentar de aproximativ 75 de euro, pentru întreaga perioadă de activitate, nicidecum plăți de ordinul sutelor de euro pe zi. Prin urmare, ofertele de 250–500 de euro par complet nerealiste și neconforme cadrului legal, ceea ce întărește ipoteza că ar fi vorba despre o capcană mediatică sau un fake news menit să compromită buna organizare a scrutinului.
CEC a îndemnat cetățenii, în special pe cei din diaspora, să fie precauți și să verifice sursa informațiilor înainte de a da curs unor asemenea propuneri dubioase. Autoritatea electorală colaborează cu instituțiile de drept pentru a investiga cine se află în spatele acestor mesaje și a contracara eventualele tentative de subminare a procesului electoral, astfel încât alegerile parlamentare să se desfășoare liber și corect, fără umbre de neîncredere induse artificial.
